O mare parte dintre oamenii care ies învingători după infectarea cu noul coronavirus rămân cu sechele pulmonare. Studiile arată că sunt pacienți care, chiar și la trei luni de la vindecare, încă acuză oboseală, dificultăți de respirație și dureri în piept. Totodată, sunt persoane vindecate care își pot pierde până la 30% din funcția pulmonară. Monitorizarea imagistică a pacienților vindecați de COVID-19 este esențială, potrivit Hotnews, care preia informaţii prezentate, în cadrul unei campanii, de MedLife. Medicii atrag atenția că majoritatea dintre acești pacienți prezintă similitudini cu recuperarea după pneumonie acută sau sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), în care lichidul se acumulează în plămâni. Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen mediu și lung. Din acest motiv, monitorizarea imagistică a celor care s-au vindecat de COVID-19 este esențială. Dr. Ofelia Niță, medic primar Radiologie și Imagistică medicală în cadrul MedLife: “Este recunoscut potențialul de cronicizare al unor modificări inflamator-infecțioase care apar din cauza infecției cu SARS-CoV-2. Diagnosticul optim al sechelelor și evaluarea extensiei acestora revine examinării Computer Tomograf. Modificări reziduale, sechelare, apar, în general, la pacienții care au manifestat forme medii și severe de boală și constau în zone de fibroză interstițială cu extensie variabilă, cu topografie predilect periferică, în segmente pulmonare posterioare, asociată sau nu cu dilatare prin tracțiune a bronhiilor. Totuși, societățile medicale nu recomandă de rutină efectuarea examinării radiologice/ CT post-infecție COVID, testele imagistice fiind sugerate pacienților cu disfuncție respiratorie reziduală. Monitorizarea imagistică post-COVID pe termen mediu și lung este utilă, dar trebuie recomandată de către medicul specialist”. De la începutul pandemiei, medicii urmăresc această boală și încearcă să înțeleagă efectele ei. Tot mai mulți au observat faptul că este necesară monitorizarea pacienților după vindecare pentru că nu puține sunt cazurile în care apar probleme. Și nu este vorba numai de cazurile medii și severe. Au fost observate afectări pulmonare serioase chiar și în cazul pacienților care au făcut o formă ușoară a bolii. Medicii încă studiază dacă aceste efecte sunt permanente sau s-ar putea vindeca în timp.
La ce complicaţii se poate ajunge în urma
unei pneumonii COVID-19?
Obiectivele monitorizării acestor pacienți sunt acelea de a identifica şi complicațiile după externare, pe termen scurt sau lung. Tusea și dispneea apar încă de la începutul infecției cu noul coronavirus. Apariția lor denotă faptul că virusul a coborât din tractul respirator superior în cel inferior.
Aceste simptome sunt cele mai persistente și sunt dominante și în sindromul post-COVID. Sunt o serie de manifestări pe care medicii le-au detectat la pacienții externați, cum ar fi: simptome respiratorii, anomalii obiective ale probelor funcționale respiratorii, pneumonie în organizare – care nu înseamnă pneumonia cu care suntem noi obișnuiți, ci este un fenomen de bronșiolită obliterantă cu pneumonie în organizare și este precursorul fibrozei pulmonare, fibroză pulmonară, bronșiectazii sau boală pulmonară vasculară. De departe, cele mai grave complicații sunt fibroza pulmonară și boala vasculară pulmonară.
“Datorită implicării primare a sistemului respirator, tomografia computerizată toracică (CT) este considerată ca fiind cea mai sensibilă metodă imagistică de diagnostic și de monitorizare a afectării pulmonare asociate infecției cu virus SARS-CoV-2. Manifestarea imagistică a acestei pneumonii virale este nespecifică, dar cu anumite caracteristici și cu localizare înalt sugestivă etiologic. Cel mai frecvent și cel mai timpuriu model, cu incidența >70% din cazuri este reprezentat prin opacitatea de tip “sticlă mată”, la început unifocală, dar frecvent rapid progresivă spre un pattern multifocal, bilateral și periferic, cu predilecție pentru câmpurile pulmonare posterioare și bazale. Cu incidență intermediară pot să apară: opacități interstițiale subpleurale cu sau fără caracter retractil, benzi septale, opacități reticulare “crazy paving pattern”, zone de consolidare circumscrise de opacități de tip “sticlă mată”. Dintre complicațiile mai frecvent întâlnite: pneumonia/bronhopleumonia pulmonară prin suprainfecția procesului inflamator viral, abcesul pulmonar, pneumotoraxul. Sensibilitatea CT în diagnosticul afectării pulmonare prin virus SARS-CoV-2 ajunge la 97-98%, dar specificitatea metodei este încă redusă”, explică Dr. Niță.
MedLife vine în sprijinul pacienților care au trecut prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 cu pachete special create pentru monitorizarea eventualelor repercusiuni ale bolii. Pentru detalii și programări: https://www.medlife.ro/imagistica/ct-monitorizare.
