România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice, potrivit unui studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România.
Fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea economică, socială şi de sănătate. Conform unui comunicat al UNICEF, transmis, ieri, AGERPRES, în 2019 au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.
În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290.
Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).
Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.
