V. Stoica
O nouă cerere de suspendare a actului administrativ emis de către Consiliul Județean Prahova privind reorganizarea instituției, prin desființarea a 101 posturi, depusă de un grup de 33 de angajați ai Consiliului Județean Prahova, va fi pe rolul instanței de Contencios Administrativ a Tribunalului Prahova, chiar la început de an.
Pe 11 ianuarie este stabilit primul termen în acest dosar, prin care salariații afectați de restrângerea posturilor, ca urmare a aplicării HCJ 140/13 noiembrie 2020, solicită suspendarea hotărârii luate de consilierii județeni, la data menționată.
Este cel de-al doilea dosar ce va fi luat în discuție de magistrații de la Tribunalul Prahova, după o primă cerere similară, soluționată deja de către judecători, prin admiterea cererii de suspendare.
În primul dosar, în care au fost patru reclamanți, pârâtul Consiliul Județean Prahova a făcut recurs, fază procesuală ce ar urma să fie judecată la Curtea de Apel Ploiești.
Și un al treilea dosar a fost înregistrat împotriva Consiliului Județean Prahova, în care un angajat afectat de reorganizare a dat în nume propriu în judecată instituția, atacând aceeași hotărâre prin care se reduc drastic posturile din organigramă. Acesta ar urma să aibă termen pe 15 ianuarie.
În cadrul penultimei ședințe de anul trecut a consilierilor județeni, la mapa aleșilor prahovenilor au fost prezentate plângerile prealabile făcute de salariații amenințați de disponibilizare, iar una dintre angajatele de la Juridic, afectată la rândul său de reducerea posturilor, a prezentat situația din punctul de vedere al funcționarilor. Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, inițiatorul hotărârii atacate, a avut de declarat în cadrul aceleiași ședințe doar faptul că instanța îi dă posibilitatea să îi cunoască mai bine pe propriii angajați, lucru la care nu s-a gândit, probabil, înainte de a propune restructurarea celor 101 posturi.
De altfel, în plângerea peralabilă depusă de grupul celor 33 de angajați al căror dosar va fi pe rol pe 11 ianuarie se arată inclusiv că emiterea hotărârii de reorganizare nu ar fi avut toate avizele necesare aprobării în forma finală, precum și faptul că reorganizarea serviciilor a fost făcută “cu destinație specială, în sensul că în funcție de persoanele care s-au dorit a fi menținute pe anumite funcții au fost stabilite și condițiile pentru funcțiile publice sau posturile care au fost menținute”.
Pe de altă parte, în soluția dată în primul proces, câștigat la fond de angajați, se arată, printre altele, că “pentru a se putea dispune măsura reorganizării pe considerente economice sau de economisire a banului public ar fi trebuit să existe un raport sau o notă de fundamentare din partea compartimentului economic din cadrul instituției pârâte, care să justifice în mod concret, cu date certe, măsura reorganizării, ceea ce în cauză nu există, astfel încât din acest punct de vedere HCJ 140/2020 a fost emisă cu exces de putere, fiind încălcate prevederile art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004”.
