Aproape două treimi din substanţele active care sunt necesare pentru fabricarea medicamentelor generice sunt produse în Asia, a demonstrat recent un studiu, considerat cea mai recentă dovadă care subliniază dependenţa de importurile străine a industriei producătoare de medicamente din Europa, informează Agenţia Reuters, potrivit Agerpres.
Guvernele ţărilor europene au devenit foarte vocale la scurt timp după apariţia noului coronavirus, atunci când India, unul dintre cei mai mari producători de ingrediente pentru medicamente, a interzis exportul anumitor produse considerate importante în timpul pandemiei, cauzând îngrijorări legate de apariţia unor sincope în lanţurile de aprovizionare şi a unei penurii de medicamente.
Deşi acele temeri s-au dovedit a fi în mare parte nefondate, miniştrii Sănătăţii din Uniunea Europeană s-au angajat să crească producţia locală de medicamente pentru a-şi lua astfel măsuri de siguranţă în faţa riscurilor de apariţie a unor noi penurii.
Un nou studiu realizat de grupul german de lobby în favoarea medicamentelor generice Pro Generika a analizat producţia globală aferentă unui grup de 565 de ingrediente farmaceutice active (API) şi a descoperit că 63% din certificatele de calitate, care le permit acestor substanţe să fie utilizate în produse medicinale, sunt deţinute de ţări din Asia, în creştere faţă de procentul de 31% înregistrat în anul 2000.
Presiunea preţurilor şi cerinţele de reglementare mai mici au dus la un transfer al producţiei de medicamente din Europa în Asia pe parcursul ultimelor două decenii, afirmă reprezentanţii Pro Generika.
Peste 80% din certificatele din Asia sunt deţinute de producători din India şi China, unde majoritatea fabricilor de medicamente sunt concentrate în doar câteva state federale şi provincii, au descoperit autorii noului studiu. Pentru mai mult de 50% din totalul API, există doar câţiva producători la nivel mondial.
Europa deţine 31% din totalul certificatelor pentru API, în scădere faţă de 59% în 2000, iar producătorii europeni – aflaţi în principal în Italia, Germania, Spania şi Franţa – se concentrează pe ingrediente cu volume mici de vânzări şi care presupun un proces de fabricaţie complex.
Îngrijorată de pandemia de COVID-19, Franţa a anunţat în iunie un plan de stimulare a producţiei interne de medicamente, iar preşedintele Emmanuel Macron a promis o finanţare de 200 de milioane de euro pentru a ajuta cercetările interne ce vizează fabricarea de medicamente.
De asemenea, Austria investeşte pentru a-şi reloca producţia internă în Tirol, la o fabrică de antibiotice deţinută de Sandoz, o divizie a producătorului elveţian Novartis.
Marii actori din această industrie au lansat însă un avertisment, spunând că reinternalizarea producţiei de medicamente ar putea fi un proces complicat, deoarece costul muncii mai ridicat şi standardele de mediu mai stricte din Europa vor face imposibilă concurenţa cu furnizorii asiatici în ceea ce priveşte preţurile practicate.
Stefan Oschmann, directorul executiv al grupului farmaceutic Merck, a declarat pentru Reuters că penuria înregistrată la începutul pandemiei de COVID-19 a fost minimală şi că repatrierea unor părţi ample ale lanţului de producţie în Europa ar fi „nerealistă”.
