Aproape 2.000 de hectare – pârjolite în primul semestru al anului
F. T.
Poate doar ploaia care s-a lăsat aşteptată până ieri să ţină roata nemişcată a autospecialelor de stingere cu spumă şi apă din parcul auto al pompierilor prahoveni…
Sau, poate că nu ar fi rău ca în fiecare zi – şi de ce nu, chiar noapte – să cadă de sus, ca în zona ecuatorială, pentru ca, în judeţ, angajaţii ISU „Şerban Cantacuzino” Prahova să nu facă nopţi albe, cum s-a întâmplat la Bărcăneşti, la început de săptămână. Adică, la trecerea dinspre 1 spre 2 septembire, când un incendiu de vegetaţie uscată a pârjolit 80 de hectare de teren. Flăcări pe care s-au luptat să le stingă, timp de 15 ore, peste 40 de pompieri!
Poate doar ploaia, fiindcă neglijenţa şi indolenţa fac casă bună în judeţ cu arderile necontrolate. Dovadă în acest sens stă ultima statistică întocmită la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Şerban Cantacuzino” Prahova, în care se arată că în primul semestru al anului în curs au fost făcute scrum 1.854,39 de hectare de teren aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ.
În intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2020, din totalul celor 561 de arderi necontrolate, cel mai afectat de incendiile de vegetaţie uscată a fost mediul rural (436 de arderi), în oraşe şi zonele aferente acestora fiind contabilizate 125 de astfel de cazuri.
Şi, dacă aminteam mai sus faptul că neglijenţa şi indolenţa fac casă bună cu arderile care pun pe drumuri mii de pompieri şi sute de autospeciale, să facem precizarea că ponderea cea mai mare a cauzelor care au generat incendiile au reprezentat-o flăcările lăsate nesupravegheate. Doar într-un singur caz a fost de vină… soarele (reprezentanţii ISU Prahova folosesc expresia „radiaţie solară”).
Cu referire la forţele umane mobilizate pentru lichidarea acestor arderi necontrolate, notăm că în primul semestru al acestui an au fost puşi pe drumuri peste 3.000 de subofiţeri şi ofiţeri, peste 600 de autospeciale de stingere cu spumă şi apă, sute de echipaje SMRD, sute de voluntari.
Poate că interesează pe cineva şi intervalul orar în care s-au produs incendiile de vegetaţie cele mai frecvente. Acesta a fost între orele 12 şi 20.
Interval orar la care ar fi bine ca adepţii lui „merge şi aşa”, ai lui „se stinge de la sine focul”, or indolenţii (ca să nu folosim un cuvânt mai dur…), ar fi bine să ia aminte la recomandările pompierilor, făcute an de an, primăvara, vara şi toamna. Respectiv: „Deoarece legislaţia interzice arderea la întâmplare a vegetaţíei uscate, iar cei care o fac pun în pericol gospodăriile, fondul forestier, bunuri materiale – şi, nu în ultimul rând, vieţile omeneşti – transmitem DIN NOU (sublinierea noastră) un apel către toţi cetăţenii din judeţ şi către toţi factorii de răspundere din administraţiile locale, să respecte legislaţia în vigoare cu privire la arderile de vegetaţie uscată”.
Una peste alta, stăm şi ne întrebăm: Este nevoie de sfatul reprezentanţilor ISU Prahova de a supraveghea focul, de a nu lăsa focarele nestinse, câtă vreme despre riscul producerii unor nenorociri se ştie încă de când omul a descoperit… focul?!
Răspuns: Din păcate, se pare că da, cât timp, la mijloc şi-au făcut loc indolenţa, nepăsarea şi, de ce să nu o spunem pe-a dreaptă, nesimţirea.
Nesimţirea de a arunca ţigara aprinsă acolo unde se nimereşte!
