Sfântul Cuvios David s-a născut în Tesalonic şi a trăit în secolul al VI-lea. Sfântul Cuvios David s-a călugărit de tânăr în Mănăstirea „Sfinţilor Mucenici Teodor şi Mercurie”. După un timp şi-a făcut din creanga unui migdal loc de pustnicie. Aici va îndura ploile, zăpezile, căldura şi alte strâmtorări cu multă răbdare timp de trei ani, până când îngerul Domnului îi va cere să se nevoiască într-o chilie. Pentru viaţa sa curată a primit darul de a izgoni pe diavoli şi de a vindeca pe bolnavi.
Sfântul Cuvios David ajunge înaintea împăratului, căci urma să fie numit eparh al Tesalonicului, pune în palmele sale cărbuni aprinşi şi tămâie şi timp de o oră tămâiază fără a se vătăma. Uimind şi bucurând toata firea omenească prin viaţa şi minunile sale, Sfântul Cuvios David a trecut la cele veşnice în anul 540.
