V. Stoica
În numai o săptămână, respectiv în perioada 22-29 mai, au fost lansate 365 de rachete antigrindină de la punctele de lansare ale Unităților de combatere a căderilor de grindină Prahova, Oltenia și Timiș din cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP).
Datorită acestor intervenții necesare pentru protejarea culturilor agricole și a comunităților locale din zonele de intervenție, pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat.
Pe de altă parte, însă, potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii, în zonele neprotejate de sistemul antigrindină, din județele Dambovița, Argeș, Alba, Maramureș, Vâlcea și Dolj, precum și în alte localități afectate de vreme rea și care nu se află în aria de intervenție au fost înregistrate căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme.
De la începutul sezonului de lansare a rachetelor antigrindină, respectiv de la 15 aprilie și până la finalul săptămânii trecute, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat 796 rachete antigrindină din Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, Oltenia, Timiș, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea.
Conform datelor oficiale, în acest an, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor va proteja o suprafață de aproximativ 1.500.000 de hectare, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare, printre care se află și Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt.
În România, intervențiile în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Scopul acestui sistem național este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.
