Violeta Stoica
Infrastructura feroviară din România are nevoie de o infuzie extraordinar de mare de fonduri pentru ca viteza existentă să ajungă la viteza proiectată inițial. Deocamdată, se pare că românii vor mai avea de așteptat până să beneficieze de călătorii cu trenul într-atât de performante încât să ajungă de la un capăt în celălalt al țării în doar câteva ore.
Conform datelor oficiale, publicate de Ministerul Transporturilor în cadrul unui proiect de ordin de ministru, pentru ca viteza actuală a trenurilor de pe infrastructura CFR să ajungă la viteza proiectată ar fi nevoie de nici mai mult, nici mai puțin decât… 95.148.393.000 de lei!
Prahova nu face excepție, pentru că, potrivit aceleiași surse, în întreaga rețea de cale ferată din județ se circulă cu viteze cuprinse între 120 și 160 de kilometri pe oră pe numai 30,3 kilometri, în special pe sectoare feroviare cuprinse între București și Valea Prahovei.
Evident că sumele necesare nu există, iar infrastructura căilor ferate din România se va degrada accentuat, în condițiile în care încă mai există sute de kilometri de linii neelectrificate.
Restricțiile și existența punctelor periculoase din traficul feroviar românesc sunt doar două dintre cauzele circulației cu viteză redusă a trenurilor pe rețeaua de căi ferate din interiorul granițelor țării.
Conform studiilor efectuate, în prezent, raportul dintre viteza existentă şi viteza proiectată iniţial este în România de numai 0,8, ceea ce înseamnă că nici măcar nu se atinge viteza proiectată înainte de construirea sau de modernizarea tronsoanelor feroviare. Însă, chiar și pentru menținerea acestui raport, este necesară o alocare financiară de 2,1 miliarde de lei pentru infrastructură, din care mai mult de jumătate pentru întreținerea liniilor.
Prahova nu face excepție de la restricțiile de viteză, cauzate în mare măsură de lipsa investițiilor pentru modernizare. Doar trei sectoare de cale ferată din Prahova se înscriu în rândul celor “de viteză” (la noi în țară, cuprinsă între 120 și 160 de km/h): Crivina-Brazi – pe o lungime de 11,7 km, Ploiești Vest-Buda – pe o lungime de 6,9 km și Buda-Florești Prahova – pe o lungime de 11,7 km. În rest, rețeaua mai cuprinde câteva sectoare de încadrare la categoria B, adică unde se poate circula cu viteza cuprinsă între 91 și 120 de km/h, cum sunt cele cuprinse între Florești Prahova și Câmpina și Câmpina și Comarnic, pe o lungime totală de 28,4 km.
În rest, viteza pe calea ferată, în județul Prahova, este sub 90 de km/h, iar multe dintre secțiile de circulație nu suportă viteze mai mari de 50 km/h, acestea putând fi și mai reduse unde există restricții impuse de infrastructura îmbătrânită.
În acest an, CFR are prevăzute doar câteva proiecte de modernizare a infrastructurii și a clădirilor aparținând Companiei Naţionale de Cãi Ferate „C.F.R.” – S.A. Prahova nu are însă prea mult noroc, pentru că în afară de lucrările de întreținere a rețelei de căi ferate, este în stadiul de pregătire doar modernizarea liniei de cale ferată Ploiești – Adjud – Focșani – Bacău – Roman – Pașcani – Iaşi – Frontieră, iar în stadiul de realizare a studiului de fezabilitate reabilitarea și modernizarea a trei dintre clădirile stațiilor CFR din județ: Ploiești Vest, Sinaia și Bușteni.
În toamna anului trecut, s-a încheiat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate destinat modernizării unor gări din cadrul Regionalei CF București, printre acestea și Ploiești Vest, Sinaia și Bușteni.
Pe 15 octombrie 2019, în urma procedurii de achiziție, s-a încheiat contractul nr. 734 între Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate (SC ISPCF SA) București și CFR SA – Regionala București, a cărui valoare totală se ridică la 2.348.000 de lei fără TVA.
Potrivit CFR SA, obiectivele prevăzute în elaborarea studiilor de fezabilitate au drept scop asigurarea unor servicii de calitate într-un spaţiu modern, cu accent deosebit pe 
modernizarea și repararea clădirilor destinate traficului de călători, inclusiv facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă; înălțarea peroanelor în conformitate cu standardele europene, modernizarea copertinelor, a liniilor din stații, pasajelor, pasarelelor şi asigurarea accesului la peroanele intermediare; asigurarea sistemelor de ventilație şi încălzire, montarea de panouri fonoabsorbante; modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi de informare a publicului călător; înlocuirea instalaţiilor electrice, sanitare şi termice şi refacerea sistemului de drenaj; asigurarea elementelor de siguranţă în staţii, prin construirea unor rampe speciale pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, balustrade, garduri de siguranţă între liniile din staţii etc.
