Federația Română de Fotbal a făcut o analiză dedicată parcursului echipelor în primul lor sezon de Liga 3, pe ultimul deceniu. Din ce județe vin cele mai multe echipe? Care sunt cele mai performante? Ce echipe au reușit parcursuri de top?
În fiecare an din ultimul deceniu, 21 de echipe reprezentând asociațiile județene și AMFB pot face saltul de la Liga 4, prin baraj, spre Liga 3. Analiza dorește să răspundă mai multor întrebări legate de contextul parcursului și să configureze, totodată, o dezbatere eficientă în jurul subiectului. Iată reperele analizei:
– Ultimele 10 sezoane din L3. Un interval de timp suficient de amplu pentru date concludente, începând cu sezonul 2009/10 și încheind cu 2018/19, ultimul finalizat prin desfășurarea tuturor partidelor.
– Primul sezon de L3 al echipei. Pentru că e unul dintre salturile majore din fotbalul nostru, o trecere spre profesionism, dueluri și deplasări dincolo de limitele județului, implicând eforturi sportive, financiare, manageriale. Barajul reprezintă un duel, pe când un sezon în L3 oferă o perspectivă mult mai complexă. Acest indicator implică o viziune pe termen lung din partea clubului.
– Sezon complet în L3. Am exclus echipele care s-au retras pe parcursul primului sezon, pentru că ne dorim să evaluăm doar performanța și factorii ei la acest nivel. Au fost luate în calcul rezultatele obținute doar în sistemul regulat, fără meciurile din baraje sau mini-turnee pentru promovarea în L2 sau evitarea retrogradării.
– Reprezentante din L4. Doar echipele care au venit din L4 au ajuns la barajul pentru promovare în L3 și au trecut de această etapă, obținând firesc dreptul de promovare. Se respectă astfel circuitul firesc al ascensiunii și al evoluției echipei.
Au fost evaluate doar echipele care nu au fuzionat, nu au cedat locul și nu și-au schimbat județul de proveniență după promovare.
Un clasament al asociațiilor județene și municipale în baza numărului de sezoane în care echipele lor au promovat și încheiat ulterior primul sezon de Liga 3 ne oferă o imagine relevantă despre nivelul competiției L4 din acel județ, dincolo de performanța individuală și viziunea specifică acelui club merituos.
– Zona Moldovei este cea mai slab reprezentată, cel mai bine plasat județ fiind Suceava (5 echipe)
– Nivelul populației nu este determinant. Arad este pe locul 2 aici, dar pe locul 20 ca populație a județului, iar Timiș abia pe locul 5. Bucureștiul, lider ca populație, nu e în top 20 ca reprezentare.
– Diferențe relativ mici la vârf. Având în vedere intervalul de 10 sezoane, diferențele nu sunt uriașe între cele mai reprezentate județe. Topul se poate schimba prin reprezentarea într-un singur sezon.
Conform statisticii FRF, Prahova este pe locul 2, cu 7 reprezentări într-un deceniu, după Timiș, cu 8 astfel de reprezentări. Totuși, dacă s-ar fi luat în calcul și acest sezon, și Prahova ar fi avut 8 din 10, pentru că ieșea din calcul sezonul în care Petrolul Teleajen a promovat din eșalonul patru județean în Liga a III-a (unde nu a terminat sezonul respectiv, după ce promovase – cu 11 ani în urmă) și intra în anul 2019, cu CS Blejoi promovată din Liga A în Liga III-a, care a încheiat campionatul eșalonului trei pe o poziție onorabilă, la jumătatea clasamentului!
Prahova are 7 reprezentări din 10 posibile, cu CSO Plopeni, Prahova Tomșani, Unirea Câmpina, CSM Câmpina, Astra II, Petrolistul Boldești și Petrolul Ploiești.
Președintele Silviu Crângașu a explicat în câteva cuvinte poziția onorantă pentru fotbalul prahovean:” În mod cert contează foarte mult, doar competiția puternică oferă reprezentante pe măsură. Însă, în Prahova, reușitele țin și de analiza riguroasă pe care o facem cu membrii privind situația promovabilității. Din multe puncte de vedere e o reușită a întregului fotbal prahovean. Ne consultăm permanent, nu luăm decizii pripite. Normal, ține de strategia fiecăruia, dar bazele sunt competiția solidă și modul de lucru la nivel de județ.”
