Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă ar putea pleca spre promulgare preşedintelui României, Klaus Iohannis, miercurea viitoare, întrucât conducerea Camerei Deputaţilor a decis ca acesta să se dezbată în procedură de urgenţă. Propunerea legislativă, elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă şi asumată de Comisia specială de cod electoral, a fost trecută la fel de rapid şi prin Senat, după multe luni de tergiversări şi acuzaţii politice între PSD şi PNL, ambele partide adjudecându-şi acum îndeplinirea angajamentului de a trece aceast act normativ. Legea care se referă doar la românii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, presupune o perioadă de preînregistrare şi se aplică în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.
Conducerea Camerei Deputaţilor a hotărât, miercuri, discutarea proiectului privind votul prin corespondenţă în procedură de urgenţă, astfel încât comisiile vor dezbate legea marţi, iar miercuri, pe 28 octombrie, legea va intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor. Secretarul Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a precizat că până luni vor fi strânse amendamente la acest proiect, iar comisiile speciale vor avea termen până marţi să depună un raport asupra legii votului prin corespondenţă. În aceste condiţii, votul în plenul Camerei Deputaţilor urmează să aibă loc miercuri, 28 octombrie. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. După adoptare, legea va putea fi atacată la Curtea Constituţională în termen de două zile, faţă de cele cinci obişnuite, având în vedere că este votată în regim de urgenţă. Ulterior, proiectul va merge la preşedintele României pentru promulgare, în cazul în care nu este contestată.
UDMR a anunţat deja că intenţionează să conteste legea la Curtea Constituţională, urmând să demareze semnăturile necesare acestui demers, în cazul în care amendamentele sale nu sunt acceptate. Pentru atacarea legii este nevoie de un număr de 25 senatori sau 50 de deputaţi, iar UDMR nu are suficienţi parlamentari. UDMR a susţinut că legea nu garantează caracterul secret al votului, prevăzut de Constituţie. Pe de altă parte, a insistat ca acest tip de vot să fie introdus doar pentru alegerea preşedintelui, nu şi pentru alegerile parlamentare, acesta fiind unul dintre amendamente.
Legea mai poate fi contestată de unul dintre preşedinţii celor două Camere. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut că legea are prevederi neconstituţionale, dar că nu doreşte să o conteste la CCR. Legea trebuie promulgată până în noiembrie pentru a fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016.
