Sfânta Matrona a fost o copilă saracă şi orfană, roabă în casa unei evreice cu suflet rău, din Tesalonic.
Aceasta neîncetat îşi bătea joc de credinţa Matronei şi tot timpul căuta toate mijloacele pentru a o face să se lepede de Hristos şi să meargă împreună cu ea la sinagogă. Când Pautilla, stăpâna Matronei, a auzit că sluga sa merge în ascuns la biserica creştinilor, i-a zis: „Pentru ce n-ai mers la sinagoga noastră, ci te-ai dus la biserica creştinească?” La această întrebare, Matrona a răspuns: „De vreme ce Dumnezeu este în biserica creștinească, iar de la sinagoga iudaică s-a depărtat, nu mă duc la sinagogă, ci la biserică”.
Plină de furie la acest răspuns, Pautilla a încuiat-o pe Matrona într-un loc întunecos, a legat-o de mâini şi a lăsat-o fără mâncare. Însă, Matrona, şezând în genunchi la rugăciune şi slăvind pe Dumnezeu, legăturile au căzut de la mâinile ei prin puterea lui Dumnezeu. După aceasta, Matrona a mai fost încuiată şi înfometată încă de două ori. A murit din cauza lipsei de hrană. Trupul sfintei a fost aruncat de Pautilla într-o prăpastie. Creştinii au luat trupul muceniţei şi l-au îngropat cu cinste. Episcopul cetăţii, aflând că la mormântul muceniţei Matrona se fac mari minuni, a ridicat o biserică deasupra lui.
Pautilla a trecut la cele veşnice căzând de pe zidurile de unde a fost aruncat trupul Sfintei Muceniţe Matrona.
