Giorgiana Radu
Există o anumită tentaţie a insului de a generaliza lucrurile, oamenii. De a-i descrie așezându-i la grămadă, având cusurul de a face parte dintr-o anumită categorie. Nu contează faptul că acesta poate să fie diferit de ceilalţi, importantă este „vina” de a aparţine acelei bresle, acelei profesii.
Când vine vorba despre politicieni, tentaţia cetăţeanului de a generaliza este și mai mare. Pentru el, toţi politicienii sunt o apă și-un pământ. Îi văd mânaţi de propriile interese, sub aparenţa de a schimba ceva în folosul celor care i-au girat. Și politica e tot o meserie. Așadar, înaintea interesului naţional, stă bineînţeles cel propriu.
Totuși, politicienii sunt și ei diferiţi. Nu doar cromatic în convingerile doctrinare. Unii sunt intelectuali, alţii mai puţin deschiși către domenii elevate, dar toţi au un punct comun. Abilitatea de a se instala confortabil şi profitabil pentru ei.
Unii politicieni „suferă” de sidromul gomoșeniei, fapt ce-i defavorizează în faţa alegătorului. „Ar trebui să fie mai puţin gomos. Le știe el pe toate. Crede că doar el poate face cutare lucru. El e buricul pământului. (…) Uneori, e bine să faci puţin și pe prostul”, spune un domn – care de-a lungul timpului s-a ocupat de campaniile electorale ale mai multor politicieni – despre prietenul lui din facultate, politician cu vechime, acum prins în febra alegerilor locale.
Da, oricât de capabil ar fi un om, politician sau nu, înfumurarea nu dă bine. Preaplinul ăsta de tine însuţi ciuntește din omenie. Modestia are și ea fasonul ei și, chiar dacă nu este simţită, măcar să fie mimată. Precum știm, politicienii sunt buni actori. Unii pot obţine chiar Oscarul.
Renunţaţi, din când în când, la gomoșenie, domnilor politicieni, interesaţi de simpatia alegătorului. Nu veţi scădea în altitudinea ego-ului, ci veţi crește la numărarea voturilor.
„Să nu lauzi niciodată un politician. Va crede că i se cuvine și i se va părea că nu ai scris destul pentru cât de bun e el”, este sfatul unui ziarist cu multă experienţă. Îi dau crezare, sperând că n-am să comit niciodată această greșeală.
Cât despre înfumurarea politicienilor, nu e nimic nou sub soare. E un deja vu arheologic, cu care aproape că ne-am obișnuit. Poate ne mai trezim puţin și îi și taxăm. Prin vot, firește!
