Analiştii financiari CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la un curs de 4,8823 lei/euro, şi o majorare a ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte cât şi pentru cele lungi, potrivit Agerpres.
„În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproape 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8286, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8823. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2021/ianuarie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,67%. Sunt de remarcat anticipaţiile privind majorarea ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte (ROBOR 3M) cât şi pentru cele lungi (obligaţiuni suverane cu scadenţa 5Y denominate în RON), peste 62% şi respectiv 64% dintre participanţii la sondaj anticipând aceste evoluţii”, se arată într-un comunicat al CFA România.
Pe de altă parte, în luna decembrie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA Society România a crescut faţă de luna anterioară cu 4,6 puncte, până la valoarea de 61,5 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a crescut cu 32,8 puncte). Potrivit CFA, această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.
Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a crescut faţă de luna anterioară cu 7,6 puncte, până la valoarea de 76,4 puncte, iar faţă de aceeaşi lună a anului anterior, avansul este de 30 puncte.
Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 3,1 puncte, până la valoarea de 54,1 puncte, iar faţă de perioada similară a anului trecut creşterea este cu 34,2 puncte.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.
