N. Dumitrescu
Faptul că Primăria Ploieşti se confruntă cu multe probleme nu este o noutate. S-a scris şi, cu siguranţă, se va mai scrie pe tema a ceea ce trebuie şi nu s-a făcut în municipiul reşedinţă de judeţ, despre investiţiile promise şi amânate, despre proiectele începute şi nefinalizate care au beneficiat inclusiv de fonduri europene. Însă, între cauzele acestei realităţi se regăsesc, cu siguranţă, şi lipsa de transparenţă şi birocraţia care, la Primăria Ploieşti, continuă să fie mână în mână. Altfel nu s-ar explica de ce, în continuare, nu se găsesc soluţii pentru tot soiul de nereguli cu care se confruntă administraţia locală, pentru situaţii care s-au transformat în „probleme istorice”, de birocraţie lovindu-se inclusiv reprezentanţii presei, în cazurile în care se solicită răspuns în baza Legii informaţiilor de interes public, cu toate că noul edil a promis, imediat după instalare, o totală deschidere. Numai că transparenţa promisă se loveşte de uşile şi coridoarele direcţiilor şi ale serviciilor Primăriei Ploieşti, aşa cum ni s-a întâmplat şi nouă când am cerut detalii despre imobilele din Ploieşti care au fost expertizate tehnic anul trecut şi pentru care a fost identificată ca unică soluţie demolarea.
Problema imobilelor din Ploieşti care nu mai prezintă siguranţă şi care ar trebui demolate a fost ridicată, în urmă cu ceva vreme, şi într-una dintre şedinţele Consiliului Local, aleşii primind de la Direcţia Gestiune Patrimoniu din cadrul Primăriei Ploieşti şi o informare în acest sens. Pentru o corectă informare, a cititorilor noştri, am solicitat să intrăm în posesia acestui document, dar ni s-a recomandat să facem solicitare în baza Legii informaţiilor de interes public. Numai că, deşi era gata întocmit – fără să mai fie nevoie de o muncă în plus pentru ca datele să fie puse cap la cap şi să fie redactat răspunsul – documentul ne-a parvenit cu foarte mare întârziere, după vreo două săptămâni. Astfel, am aflat că în evidenţele Direcţiei de Gestiune Patrimoniu figurează un număr de 36 de imobile care au fost expertizate tehnic în anul 2015 şi pentru care a fost identificată ca unică soluţie demolarea. În aceste imobile locuiesc 31 de familii, în total fiind vorba despre 138 de persoane. „În evidenţe figurează şi un număr de nouă imobile expertizate tehnic anterior anul 2015, în care locuiesc trei familii, totalizând un număr de 12 persoane. Această situaţie conduce la necesitatea măririi numărului de locuinţe de necesitate, în vederea mutării chiriaşilor din aceste imobile în regim de urgenţă”, se arată în răspunsul menţionat. Având în vedere că în documentul la care facem referire nu erau menţionate şi adresele celor 36 de imobile pentru care s-a decis demolarea, în ziua primirii răspunsului la solicitare am cerut acest lucru, telefonic, conducerii Direcţiei Gestiune Patrimoniu. Numai că, ni s-a precizat, regula este să revenim cu o nouă solicitare, drept pentru care ne-am conformat şi am aşteptat. Ieri, la întâlnirea săptămânală cu presa, l-am rugat pe primarul Adrian Dobre să urgenteze primirea acestui răspuns, solicitând numărul de telefon mobil al directorului executiv al Direcţiei Gestiune Patrimoniu. Astfel, aveam să aflăm, cu uimire, că răspunsul fusese de fapt transmis, pe flux, de aproape două săptămâni… Serviciului de Relaţii Publice, care avea, la mapă, mai multe documente care ar fi trebuit parafate de conducerea primăriei. Cum ni s-a promis transparenţă, tot ieri, i-am solicitat primarului Adrian Dobre un punct de vedere privind data la care ar urma să înceapă demolarea acestor clădiri, dar, mai ales, unde vor fi mutaţi oamenii care stau acum acolo. Conform declaraţiilor acestuia, demolarea primelor blocuri nu va avea loc în niciun caz în perioada imediat următoare, ci la anul, fără să fie avansată o anumită dată. Întrebat însă ce soluţie locativă va fi găsită în cazul persoanelor care vor fi evacuate, edilul ne-a precizat că este luată în calcul construirea unor locuinţe sociale, în acest sens fiind demarată şi o colaborare cu un grup de acţiune locală, având în vedere că se doreşte şi accesarea de fonduri europene. Pe de altă parte, nu este exclusă nici varianta care vizează preluarea unor clădiri care să fie ulterior reabilitate, ambele propuneri neînsemnând că respectivele locuinţe se construiesc cât s-ar bate din palme! Pentru că mă aflam în sediul Primăriei Ploieşti, ba chiar în cabinetul edilului, i-am adresat acestuia rugămintea de a intra măcar în posesia documentului în care erau menţionate adresele imobilelor propuse pentru demolare. „Astăzi (n.n. – ieri), la sfârşitul programului, mâine (n.n. – astăzi) îl puteţi primi”, a fost replica primarului Adrian Dobre, care şi-a justificat refuzul prin faptul că regula este ca documentele interne să parcurgă un anumit circuit. Degeaba i-am repetat că transparenţa promisă se loveşte de birocraţia existentă chiar în instituţia pe care o conduce! Replica acestuia a fost că nu poate în doar în câteva luni de când este primar să le rezolve pe toate! Poate dacă primul lucru la care s-ar fi gândit primarul ar fi fost tocmai reducerea birocraţiei – respectiv să se mai taie din lungul şir de drumuri şi de uşi pe la care circulă un document – n-ar mai fi atâtea probleme la cea mai importantă instituţie publică din Prahova. Deocamdată, impresia este că lipsa de transparenţă şi birocraţia sunt, la Primăria Ploieşti, mână în mână!
