Sfinții Mucenici Marcian și Martirie au suferit martiriul în timpul împăratului Constanțiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare, în vremea tulburărilor provocate de erezia ariană (învățătură care contestă Dumnezeirea Fiului, potrivit acesteia Fiul nu are o natură identică aceleia a Tatălui). Sfinții Mucenici Marcian și Martirie au fost ucenici ai Sfântului Pavel, episcopul Constantinopolului, cel care, aflat în exil la Cucuz, a fost omorât de către arieni. După moartea episcopului, cei doi sfinți au fost îndemnați de către eretici să renunțe la credința ortodoxă, dar au refuzat fiind condamnați la moarte prin decapitare.