Violeta Stoica
Câți dintre noi nu s-au plâns, măcar o dată în viață, că locul de muncă ne îmbolnăvește? Condițiile propriu-zise de la serviciu, lucrul la birou cel puțin opt ore zilnic sunt principalii acuzați când încercăm să găsim vinovații pentru durerile de coloană, pentru slăbirea vederii, sau pentru stresul care ne afectează viața cotidiană.
Cu toate acestea, oficial, numărul cazurilor de îmbolnăviri profesionale a scăzut, comparativ cu anii 2000, de exemplu, atât la nivel național, cât și în județul Prahova.
Datele puse la dispoziție de către reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova arată că, în primele 10 luni ale acestui an, s-au înregistrat nouă cazuri de îmbolnăviri profesionale, iar pe întreg anul 2018 – doar 12 situații de boli apărute ca urmare a condițiilor de la locul de muncă.
Constantin Stoica, inspector șef adjunct Securitate și sănătate în muncă – ITM Prahova, arată că silicoza a rămas pe primul loc al îmbolnăvirilor declarate în cursul acestui an la nivelul județului Prahova, iar pe locul al doilea – discopatiile vertebrale. Pe locul al treilea s-au aflat bolile pulmonare (altele decât silicozele) cu diferite cauze legate de locul de muncă.
Anul trecut, la nivelul întregului județ, s-au înregistrat oficial doar 12 cazuri de boli profesionale, pe primul loc fiind discopatiile vertebrale (șase cazuri), urmate de silicoze în diferite stadii (două cazuri), dermatite/urticarii (două cazuri) și câte un caz de astm bronșic profesional și de sindrom de tunel carpian.
În primele 10 luni ale acestui an, în schimb, potrivit inspectorului șef adjunct Constantin Stoica, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova, cazurile de silicoze au fost cele mai multe, cinci din totalul celor nouă cazuri de boli profesionale declarate în perioada ianuarie –
octombrie 2019. Mai puțin obișnuite au fost două cazuri de pneumoconioze generate de inhalarea îndelungată a prafurilor sau a pulberilor existente într-o societate de confecții și, respectiv, o societate de produse ceramice. Și doi angajați ai unei societăți de transport din Ploiești au fost înregistrați cu boli profesionale, respectiv cu discopatii, cauzate de poziția statică, pe scaunul de șofer, ore întregi pe zi, ani la rând.
Este de menționat faptul că silicozele, care apar în general la persoanele care au lucrat ani la rând în turnătorii sau în medii de lucru similare, pot fi afecțiuni medicale dezvoltate în timp, dar descoperite la controale medicale de specialitate abia în
cursul acestui an, așa cum se întâmplă și cu discopatiile sau cu alte tipuri de afecțiuni puse pe seama condițiilor de muncă. De altfel, după cum afirmă Constantin Stoica, orice medic, inclusiv medicul de familie, poate să semnaleze posibila legătură a unor afecțiuni medicale apărute la un pacient cu locul de muncă pe care îl are sau l-a avut acesta.
Pe scurt, medicul care sesizează această legătură între apariția unei boli și mediul de lucru al pacientului, completează o fișă specială și îi dă trimitere bolnavului pentru examen de specialitate la Clinica de Boli Profesionale București (de care aparține județul Prahova), unde, în urma evaluării specifice, se completează fișa de semnalare a cazului de boală profesională BP1. Mai apoi, aceasta este trimisă la Direcția de Sănătate Publică de care aparține bolnavul. Reprezentanții DSP – compartimentul de medicina muncii și ai Inspectoratului Teritorial de Muncă verifică mai apoi ruta profesională a salariatului și, ulterior, întocmesc procesul-verbal de cercetare a bolii profesionale, respectiv fișa de declarare a cazului de boală profesională BP2.
Finalul acestui șir de documente va fi la Casa de Pensii, care va stabili, în funcție de gravitatea bolii, cuantumul unor salarii compensatorii destinate angajatului care suferă de boala profesională confirmată de specialiști.
