V.Stoica
Procedurile din primul ciclu de acreditare a unităților sanitare cu paturi din România s-au încheiat la mijlocul acestui an. Toate spitalele de stat din județul Prahova, mai puțin Spitalul Orășenesc Urlați, au trecut, în ultimii ani, prin furcile caudine ale comisiilor special înființate pentru verificarea unităților sanitare cu paturi în vederea acreditării. Chiar dacă, însă, la mijlocul acestui an, s-a încheiat o primă etapă de acreditare a spitalelor, se pare, potrivit legislației în materie deja modificate, că spitalele acreditate vor trebui să treacă printr-o altă procedură de reacreditare, date fiind modificările realizate în procedurile pentru ciclul doi de acreditare stabilite de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.
Ultimele spitale prahovene acreditate în prima etapă – încheiată deja – au fost Spitalul General Căi Ferate Ploiești, Spitalul Orășenesc Sinaia, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul Județean de Urgență Ploiești și Sanatoriul Balneoclimateric de copii Bușteni.
Recent, în Monitorul Oficial al României a apărut un ordin al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate în care s-a publicat lista spitalelor acreditate în perioada august-septembrie 2016. Cinci unități sanitare cu paturi din județul Prahova apar pe această listă, practic, acestea fiind ultimele care au fost acreditate în prima etapă națională. Spitalul General Căi Ferate Ploiești, Spitalul Orășenesc Sinaia, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul Județean de Urgență Ploiești și Sanatoriul Balneoclimateric de copii Bușteni au primit, fiecare în parte, acreditarea din partea autorității de profil, document care ar trebui să fie valabil până în anul 2021.
Primul spital prahovean care a primit acreditarea a fost Spitalul Municipal Câmpina, în anul 2012, ceea ce înseamnă că această unitate sanitară cu paturi ar cam trebui să se pregătească de o nouă procedură de acreditare.
Istoria recentă puțin ieșită din comun a Spitalului Orășenesc Urlați a avut drept consecință și rămânerea în urmă în privința obținerii acreditării, așa cum s-a întâmplat cu celelalte unități sanitare cu paturi din Prahova. Potrivit primarului orașului Urlați, Marian Măchițescu, deși spitalul era programat să intre în procedura de acreditare în trimestrul trei al acestui an, a fost amânată vizita comisiei speciale care ar urma să facă vizita dinaintea obținerii acreditării pentru trimestrul al doilea al anului 2017, motivul fiind schimbarea legislației în domeniu.
Deși a depus cererea de înscriere în procedura de acreditare la mijlocul anului 2014, Spitalul Orășenesc Urlați nu a fost inclus în prima etapă, derulată până în vara acestui an. De altfel, acest spital a avut un parcurs sinuos în ultimii ani, pentru că a trecut printr-o perioadă nefericită pentru locuitorii din zona orașului Urlați.
Spitalul din Urlaţi – alături de alte unităţi sanitare din judeţ- a fost închis la 1 aprilie 2011, printr-un ordin al ministrului Sănătăţii, de pe vremea guvernării PDL, în ideea de a deschide în locul lui un cămin pentru persoane vârstnice. Ulterior, a fost redeschis doar în acte la data de 1 octombrie 2012, neputând însă funcţiona efectiv în lipsa unui buget şi unei organigrame, pentru a putea fi scoase la concurs posturile de către ministerele Finanţelor şi Sănătăţii.
Abia la începutul lunii iulie 2014, la Spitalul Orăşenesc Urlaţi a fost reluată procedura de primire, examinare, investigare şi internare a pacienţilor, oamenii scăpând astfel de corvoada drumurilor până la Ploieşti pentru investigaţii mai complexe şi pentru spitalizare.
Modificarea indicatorilor din standarde implică reevaluări
Potrivit reprezentanților Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, prin schimbările în procedura de acreditare apăreau diferențe în privința spitalelor evaluate în prima etapă, comparativ cu unitățile care vor primi acreditare în a doua etapă. ANMCS spune că, în urma unei analize a rezultatelor evaluării efectuate în peste jumătate din spitale, s-a constatat că un număr mare de indicatori nu erau relevanți pentru calitatea serviciilor de sănătate. “Numărul indicatorilor fiind foarte mare, era foarte dificil pentru evaluatori și, mai ales, pentru angajații spitalului să demonstreze conformitatea. Ca urmare, obiectivitatea evaluării era afectată. Prin această reducere a numărului de indicatori, prin reformularea indicatorilor cu un conținut mai puțin clar și prin stabilirea modalității de validare a indicatorilor mai complecși, urmărim să reducem formalismul (cineva comenta pe un site că evaluatorii au numărat hârtii), să creștem obiectivitatea evaluării, să identificăm adevăratele probleme cu care se confruntă spitalul și să ajutăm la identificarea soluțiilor”, se arată pe site-ul oficial al ANMCS.
Pe de altă parte, tot reprezentanții ANMCS arată că numărul diferit al indicatorilor care vor sta la baza acreditării spitalelor din a doua etapă va conduce la imposibilitatea comparării nivelului de acreditare. Se va ajunge, prin urmare, la o nouă evaluare a spitalelor deja evaluate și acreditate, ceea ce ar putea să genereze un adevărat haos în sistem.
“Consecința imediată este că nu vom putea compara nivelul de acreditare a spitalelor evaluate până în prezent cu nivelul celor pe care le vom evalua în continuare. Pentru a avea o imagine globală, va trebui să reevaluăm spitalele care au fost deja evaluate și acreditate, utilizând noua metodologie pentru a putea să le aducem la un numitor comun. Acest lucru se va întâmpla începând cu semestrul II al anului 2016. Această reevaluare ne va permite, pe de o parte, să aducem toate spitalele la un numitor comun, iar pe de altă parte, să evidențiem care este evoluția procesului de asigurare și îmbunătățire a calității și siguranței pacientului”.
Singura veste bună în acest context este că spitalele care au fost deja acreditate nu vor plăti suplimentar pentru reevaluare, pentru că taxa actuală ar fi calculată pentru evaluare, acreditare, monitorizare și reevaluare, pentru o perioadă de cinci ani.
