Violeta Stoica
Separația puterilor în stat este unul dintre principiile de bază ale unei democrații autentice. Astfel, puterea politică nu ar trebui să aibă niciun fel de influență asupra puterii judecătorești, iar puterea judecătorească nu ar trebui să fie folosită – de către oamenii politici sau grupuri de interese – pentru a-și combate/discredita oponenții.
Suntem în plină campanie electorală pentru alegerea Președintelui României și au apărut deja voci printre candidați care cer desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, însă un raport dat publicității de către Inspecția Judiciară, la finalul săptămânii trecute, nu face decât să confirme necesitatea abordării dintr-o perspectivă unitară a dosarelor care vizează magistrați – judecători sau procurori -, astfel încât să nu mai existe cauze demarate de la o simplă plângere/denunț/autodenunț înregistrat(ă) la structurile Direcției Naționale Anticorupție lăsate mai apoi “în nelucrare”, într-un sertar, vreme de mai mulți ani la rând.
A fost Direcția Națională Anticorupție, prin secțiile sale specializate sau prin structurile teritoriale, un mijloc de atac și de asmuțire asupra unora sau a altora dintre combatanții politici considerați periculoși pentru anumite personaje? Este nevoie de o structură separată de DNA, așa cum arată în prezent Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, astfel încât să fie cât mai corect anchetate posibilele încălcări ale legii din partea unor procurori sau a unor judecători?
Raportul privind „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea”, întocmit de către Inspecția Judiciară și aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 15 octombrie, prezintă o situație destul de gravă, care conduce la două întrebări retorice: “Există într-atât de mulți magistrați care încalcă legea în România?” sau “A existat/mai există o vânătoare de vrăjitoare care să închidă gura unor magistrați incomozi?”.
Numărul mare de dosare în care au fost vizați judecători și procurori din ultimii ani ne-a determinat să punem întrebările retorice anterioare. Chiar raportul întocmit de către Inspecția Judiciară privind dosarele întocmite împotriva magistraților în perioada 2014-2018 pune de mai multe ori problema incapacității de a realiza o situație foarte clară privind dosarele penale în care judecători și procurori au ajuns în fața celor la Direcția Națională Anticorupție, prin structurile centrale sau teritoriale.
În cele ce urmează, prezentăm fragmente din raportul aprobat de CSM săptămâna trecută privind cauzele penale în care au fost cercetați/trimiși în judecată magistrați din întreaga țară, cu referire în mod special la Serviciul Teritorial Ploiești al Direcției Naționale Anticorupție sau la relațiile instituționale cu instanțele de judecată din Ploiești.
Dosare de urmărire penală care au vizat procurori
Raportul Inspecției Judiciare arată că, în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, structurile teritoriale ale DNA au avut de lucru inclusiv cu colegii lor de la alte parchete.
Privitor la activitatea desfășurată de DNA Ploiești, în raportul menționat se precizează: “La nivelul acestei unităţi au fost înregistrate, în total, 205 dosare din categoria celor vizate de control, dintre care 168 soluționate în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018 și 37 dosare ce se aflau în curs de soluţionare. Conform adreselor transmise la data de 23.10.2018 și, respectiv, 24.10.2018, rezultă că în perioada 31.07.2018 – 23.10.2018 au fost soluționate 27 dosare din categoria celor vizate de control, iar alte 2 dosare au fost preluate la Direcția Națională Anticorupție – structura centrală.
În dosarele de mai sus, într-un număr de 16 dosare, cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi într-un număr de 189 dosare – urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice.
În 112 dosare din cele 205 dosare înregistrate au fost vizaţi, în total, 70 procurori, în 6 dintre cauze nefiind nominalizați procurorii vizați”, printre care s-au aflat procurori de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești (8 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești (10 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia (3 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina (6 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte (5 procurori).
Dosare de urmărire penală care au vizat judecători
La Serviciul Teritorial Ploiești al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit raportului Inspecției Judiciare, “au fost înregistrate în total 127 dosare vizând un număr total de 125 judecători (105 în materie civilă şi 20 în materie penală, inclusiv judecătorul delegat la PNT). Menţionăm că alte 6 dosare soluţionate au vizat judecători şi procurori neidentificaţi. Din acest total, 103 sunt soluţionate (96 judecători în materie civilă şi 10 în materie penală) şi 24 dosare (care vizează 45 judecători – 7 judecători în materie penală, 36 judecători în materie civilă, din care 26 judecători figurează şi în dosarele soluţionate şi 2 judecători în alte structuri) nu erau soluţionate la data de 30 iulie 2018.
În dosarele de mai sus, în 15 dosare (dintre care 11 soluţionate şi 4 nesoluţionate) cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu şi în 122 dosare (dintre care 102 soluţionate şi 20 nesoluţionate), urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice şi disjungerilor prin rechizitoriu din alte dosare penale.
Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat judecători de la următoarele instanţe din Prahova: Curtea de Apel Ploieşti (16 judecători), Tribunalul Prahova (16 judecători), Judecătoria Ploieşti (9 judecători), Judecătoria Sinaia (2 judecători), Judecătoria Câmpina (5 judecători), Judecătoria Vălenii de Munte (4 judecători).
Supravegherea tehnică a suspecților, aproape nelipsită în anul 2015
Inspecția Judiciară mai arată că “în perioada de referinţă, Curtea de Apel Ploieşti a fost învestită cu 26 de cereri formulate de D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti, privind dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică (13 în anul 2014, 6 în anul 2015, 5 în anul 2014, 2 în anul 2017, niciuna în anul 2018), numărul solicitărilor scăzând constant de la an la an. Pentru 25 din cele 26 de solicitări de tipul celor analizate s-au dispus soluţii de admitere, iar pentru una o soluţie de admitere în parte, procentul de admitere fiind de 96,15%.
Din raza teritorială a acestei curţi, au fost înregistrate solicitări formulate de D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti doar la Tribunalul Prahova, la celelalte două tribunale (Tribunalul Dâmboviţa şi Tribunalul Buzău), nefiind înregistrate asemenea cereri.
La Tribunalul Prahova s-au înregistrat, în total, 189 de cereri de natura celor analizate (31 în anul 2014, 78 în anul 2015, 39 în anul 2016, 34 în anul 2017 şi 7 în anul 2018), din totalul cererilor înregistrate, pentru 185 fiind dispuse soluţii de admitere (un procent de 97,88%), pentru o cerere soluţie de admitere în parte, pentru 2 cereri soluţie de respingere şi pentru o cerere soluţie de trimitere la instanţa competentă.
Se constată, din analiza datelor de mai sus că la Tribunalul Prahova cel mai mare număr de cereri s-a înregistrat în anul 2015, când numărul solicitărilor s-a dublat faţă de anul 2014, iar ulterior anului 2015 numărul solicitărilor a scăzut constant, o scădere semnificativă fiind înregistrată pentru anul 2018.
Procentul mediu de admitere a cererilor formulate de D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti pentru dispunerea unor măsuri de supraveghere, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti este de 93,33% (din totalul de 225 de cereri, 210 au fost admise)”.
Dosare în nelucrare și posibili “factori de presiune”
Inspecția Judiciară a ajuns, la rândul său, în ultimii ani, în centrul atenției publice, devenind fie instituția care acționează pentru a stârpi din sistem uscăturile, fie instituția care taie în carne vie, fără discernământ. Ei bine, revenind la raportul Inspecției Judiciare, în acest document se prezintă negru pe alb unele situații de la DNA Ploiești, în legătură cu dosarele penale care au vizat procurori sau judecători.
Astfel, conform raportului, din verificări au rezultat probleme majore care nu ar trebui să existe într-o instituție de cercetare specializată pe infracțiuni de corupție. Printre acestea, inexistența ordonanței de delegare a efectuării unor acte de urmărire penală, activitățile fiind efectuate de ofițerii de poliție judiciară, în absența delegării lor; solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații – potențial factor de presiune; lipsa informării asupra supravegherii tehnice a magistraților vizați de aceste măsuri, lipsa de ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală, corelată cu perioade de inactivitate.
