Un nou test de sânge ar putea deveni o practică clinică în următorii cinci ani, înlocuind necesitatea unei biopsii hepatice pentru diagnosticarea bolii ficatului gras non-alcoolic în randul copiilor, potrivit eurekalert.org, preluat de MedLive.ro.
Oamenii de ştiinţă susţin că testele de sânge ar putea înlocui necesitatea unei biopsii hepatice în cazul copiilor care suferă de boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD).
În prezent, dacă un copil are cicatrici sau inflamaţii la nivelul ficatului, doctorii pot recomanda o biopsie hepatică.
Cercetarea s-a axat pe 67 de copii cu NAFLD şi se pare că diferite tipuri de grăsimi din sânge au fost asociate cu caracteristici ale ficatului gras. Specialiştii le-au făcut şi o biopsie hepatică pentru a determina prezenţa inflamaţiei şi a cicatricilor. Afecţiunile cele mai comune care intră în această categorie sunt steatoza hepatică şi fibroza non-alcoolică.
Bolile ficatului gras non-alcoolic afectează un copil din zece şi este cea mai frecventă tulburare hepatică în rândul copiilor. Poate progresa până la cicatrizarea avansată (ciroza), insuficienţă hepatică şi cancer hepatic.
În prezent, biopsia hepatică este cel mai precis test pentru diagnosticarea NAFLD şi singura metodă utilizată pentru evaluarea prezenţei cicatricilor sau a inflamaşiei.
Cu toate acestea, biopsia este o metodă invazivă, costisitoare, predispusă la erori şi prezintă un risc mic de complicaţii semnificative.
Prin urmare, disponibilitatea unui marker precis şi neinvaziv care să înlocuiască necesitatea biopsiei hepatice reprezintă un progres major atât pentru copii şi părinţi, cât şi pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii.
Când o să fie complet operaţional, vor fi incluşi 2000 de copii, inclusiv 500 diagnosticaţi cu NAFLD prin biopsie, iar urmărirea va continua până la 30 de ani.
”Cercetarea este la început, dar rezultatele sunt promiţătoare şi ar putea contribui la schimbarea modului în care înţelegem şi gestiona NAFLD la copii. Se pot salva timp, resurse şi se poate reduce stresul atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Ultimul pas este să putem încetini progresia bolii astfel încât să reducem numărul de pacienţi care necesită un transplant de ficat pe parcursul vieţii”, concluzionează Jake Mann, doctorul care coordonează cercetarea.
