Rodica Paraschiv – deputat PSD
Ce poate fi mai periculos, pentru o democrație, decât demagogia? Probabil instigarea maselor de oameni unele împotriva altora, prin manipulări ieftine și politicianism și mai ieftin! Ne aflăm, în prezent, în România, în fața unui nou val de ură, care se propagă tot mai departe în rândul populației și care, din păcate, nu are șanse să se diminueze în timp și spațiu.
Demagogia unora dintre politicieni– bazată pe faptul că spectrul politic românesc este într-atât de combinat încât nu se mai știe ce înseamnă stânga și ce înseamnă dreapta – aruncă în rândul opiniei publice sintagme periculoase. “România fără PSD” am văzut înscris într-un material de propagandă electorală al unui partid care se crede liberal. O atitudine total contraindicată într-o democrație, în care pluralismul politic este una dintre regulile elementare.
Astăzi ne exprimăm în termeni violenți, iar exprimarea aceasta se transpune – din nefericire – și în fapte violente, răspândindu-se ca o plagă în societate.
Unde vom ajunge, prin asemenea manifestări? Cine poate să clameze că o anume formațiune politică – indiferent pe ce parte a eșichierului politic se află– ar trebui să dispară?
Ne aflăm în fața unei exprimări dictatoriale, care, culmea!, vine din partea reprezentanților unui partid de dreapta, cel puțin declarativ!
Aceiași liberali aruncă în fața electoratului, sistematic, expresii precum “umilirea românilor din Diaspora”, dar ei nu amintesc – pedeliștii redenumiți și ascunși sub umbrela numelui unui partid istoric – despre umilirea românilor din România!
Nu amintesc despre umilirea românilor prin măsurile extreme care au fost luate în vremea Guvernului Boc, atunci când salariile și toate sporurile au fost tăiate, când a fost mărită cota TVA, când au fost închise de-a valma spitale din întreaga țară.
Cum se cuantifică umilirea populației? Ce poate fi mai grav decât umilirea unui prahovean din zona orașului Urlați, de exemplu, care și-a văzut singurul spital închis și cu lanțuri puse pe porți?
Limitarea extremă a accesului la servicii de sănătate pentru zeci de mii de oameni, în perioada în care spitalul din Urlați a fost închis, din ordinul Guvernului Boc, cum poate fi numită? Umilire sigur este un cuvânt mult prea slab pentru a descrie această situație și multe altele similare, care au avut loc la nivelul întregii țări…
Vorbim despre o agresivitate zilnică, despre atitudini plecate dintr-o incapacitate de acceptare a opiniilor celorlalți. Dincolo de opiniile membrilor sau ale simpatizanților unui partid, ura se răspândește în rândul populației cu o viteză și cu o inconștiență duse la extrem.
Cine are de câștigat din menținerea acestei stări generale? Avem noi, românii, de câștigat ceva? Sau machiavelicul “Dezbină și stăpânește” este tot mai prezent în societatea românească, iar cineva are tot interesul să fărâmițeze și să facă una cu pământul liniștea de pe aceste meleaguri?
Întrebări retorice, dar al căror răspuns este unul comun. Este obligatoriu să ne revenim, să redevenim un popor unit într-o țară sigură, fără conflicte interne, de orice natură ar fi acestea!
