• În tot judeţul, nivel crescut al indicelui de îmbătrânire
• În ultimii cinci ani s-au „pierdut” peste 24.000 de locuitori
Nicoleta Dumitrescu
Îmbătrânirea populaţiei nu mai este o noutate, a devenit o realitate alarmantă, efectele negative fiind vizibile în plan naţional, de la un an la altul, mai ales atunci când se face raportul dintre numărul românilor plecaţi în străinătate şi al necesarului forţei de muncă, rezultatul dând, de fiecare dată, cu minus. Cu minus dă, însă, inclusiv contabilizarea numărului populaţiei stabile atunci când se face comparaţia între ani, situaţia fiind valabilă şi la nivelul judeţului Prahova, datele statistice scoţând la iveală faptul că, practic, din 2014 şi până la începutul acestui an, judeţul nostru a pierdut, la propriu, peste 24.000 de locuitori, cu menţiunea că datele sunt provizorii. Potrivit datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, pe lista localităţilor din judeţ în care s-a înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei în ultimii cinci ani, primul loc este ocupat de aşezările considerate a fi şi cele mai sărace, aşa cum este comuna Jugureni, urmată apoi de Salcia, Cosminele, Gornet-Cricov, Fulga, Proviţa de Sus, Lapoş şi Tătaru, cu precizarea că oraşul Slănic apare ca fiind localitatea din mediul urban în care s-a înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei după domiciliu. Cum însă îmbătrânirea populaţiei este considerată, de departe, cea mai mare problemă nu doar la nivel local şi naţional, îngrijorarea, pe această temă, este semnalată inclusiv la nivel euopean. Astfel, potrivit unor date ale Eurostat, în anul 2017, aproape o cincime – 19% – din populația UE avea vârsta de 65 de ani sau mai mult, calculele pe următorii ani aducând în atenţie date şi mai îngrijorătoare: ponderea persoanelor în vârstă de 80 de ani sau mai mult ar urma să se dubleze până în anul 2080!
Potrivit datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, la începutul acestui an, cu precizarea că datele sunt provizorii, erau înregistraţi 793.257 de locuitori, situaţie care scoate în evidenţă faptul că numărul populaţiei judeţului a scăzut, alarmant, de la an la an. Astfel, din 2014 şi până la începutul acestui an, Prahova a „pierdut” peste 24.000 de locuitori, scăderea populaţiei, în mediul urban şi cel rural, în ultimii cinci ani, fiind mai mult decât îngrijorătoare. Concret, 817.954 de locuitori erau înregistraţi în anul 2014 (418.895 de persoane în mediul urban şi 399.059 de persoane în mediul rural); iar la începutul acestui an erau 793.257 de locuitori (403.771 de persoane în mediul urban şi 389.486 de persoane în mediul rural), cu menţiunea că aceste informaţii sunt provizorii.
Datele statistice arată însă că localităţile sărace au fost lovite şi din punct de vedere demografic, în condiţiile în care lista localităţilor în care s-a înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei după domiciliu este deschisă de comuna Jugureni ( din anul 2014 şi până în 2019 populaţia a scăzut cu 12,4%), urmată de Salcia (scăderea populaţiei în ultimii cinci ani este de 9,7%), Cosminele (9,6%), Gornet Cricov şi Fulga (8,9%), Proviţa de Sus şi Ariceştii Zeletin (8,4%), Lapoş şi Tătaru (8,2%), în mediul urban clasamentul fiind condus de oraşul Slănic, cu 9,4%, în Ploieşti scăderea populaţiei din ultimii cinci ani fiind de 3,5%.
Tot mai mulţi vârstnici
Scăderea numărului de locuitori în ultimii ani a scos la suprafaţă şi o altă realitate, mai mult decât tristă, şi anume că Prahova umblă tot mai mult în… baston, din cauza numărului mare de persoane în vârstă. Confirmarea a venit tot de la Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, potrivit căreia în tot judeţul a fost înregistrat un nivel crescut al indicelui de îmbătrânire, în condiţiile în care dacă în anul 2015 indicele a fost de 123%, anul trecut a ajuns la 132%! Iar datele menţionate sunt certificate de statisticile conform cărora, la începutul acestui an, la nivelul judeţului erau înregistraţi 144.385 de prahoveni incluşi în categoria de vârstă 65 de ani şi peste, iar în categoria de vârstă 0-14 ani, doar 109.137! Iar datele pe această temă, valabile la începutul acestui an, sunt concludente şi la nivelul mediului urban, relevante fiind cele pentru oraşele Slănic, unde au fost înregistraţi 1.218 locuitori în vârstă de 65 de ani şi peste, 549 de persoane cu vârsta între 0 şi 14 ani; Sinaia – 1.029 de persoane cu vârsta între 0 şi 14 ani şi 2.637 de persoane cu vârsta de 65 de ani şi peste; Câmpina – 7.484 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani şi 4.201 persoane între 0 şi 14 ani, iar lista poate continua.
Modificarea piramidei demografice, valabilă şi la nivel european
Despre îmbătrânirea populaţiei s-au tras semnale de alarmă nu doar pe plan local şi naţional, ci şi la nivel european. Astfel, potrivit unor date ale Eurostat, în 2017 aproape o cincime (19%) din populația UE avea vârsta de 65 de ani sau mai mult, previziunile, la acest capitol, fiind şi mai alarmante. Astfel, se preconizează faptul că ponderea persoanelor în vârstă de 80 de ani sau mai mult ar urma să se dubleze până în anul 2080. Mai mult, potrivit Eurostat, ponderea persoanelor în vârstă din totalul populației va crește semnificativ în deceniile următoare, pe măsură ce un procent tot mai mare din generația născută în perioada exploziei demografice postbelice va atinge vârsta de pensionare. Acest lucru va conduce, la rândul său, arată concluziile, la creșterea sarcinii suportate de persoanele în vârstă de muncă în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor sociale necesare pentru populația îmbătrânită pentru o serie de servicii asociate acesteia.
S-a mai făcut precizarea că impactul îmbătrânirii demografice în cadrul Uniunii Europene va avea o importanță majoră şi în următoarele decenii, valorile constant scăzute ale natalității și o speranță de viață mai mare contribuind şi la modificarea structurii piramidei demografice în UE, cea mai importantă schimbare fiind tranziția accentuată către o structură de populație mult mai îmbătrânită, o evoluție care a devenit deja evidentă în mai multe state membre ale UE. Prin urmare, procentul de populație în vârstă de muncă la nivelul UE va fi în scădere, în timp ce numărul relativ al pensionarilor va fi în continuă creștere. Iar statisticile sunt mai mult decât concludente: la 1 ianuarie 2017, populația UE a fost la 511,5 milioane, cei cu vârste între 0 și 14 ani au reprezentat 15,6 % din populație, în timp ce persoanele considerate a fi în vârstă de muncă (între 15 și 64 de ani) au reprezentat 64,9 % din populație. Persoanele mai în vârstă (65 de ani sau peste) au avut o pondere de 19,4 % (o creștere de 0,2 puncte procentuale în comparație cu anul precedent și de 2,4 puncte procentuale în comparație cu 10 ani în urmă).
