Un grup medici a descoperit genele care contribuie la dezvoltarea ADHD, a tulburării spectrului de autism, a tulburării bipolare, dar şi a depresiei majore şi a schizofreniei, potrivit sciencedaily.com, preluat de MedLive.ro. Este vorba despre un proiect de cercetare, bazat pe o colaborare între Universitatea Queensland şi Universitatea Vrije (Amsterdam). Specialiştii au analizat peste 400.000 de indivizi pentru a determina care sunt genele ce stau în spatele celor cinci tulburari psihice menţionate.
Christel Middeldorp, psihiatru, susţine că mai multe seturi de gene marchează toate cele cinci tulburări.
”Înainte de această cercetare, ştiam că o mulţime de tulburări psihice s-au dovedit a fi legate una de cealaltă din cauza naturii lor ereditare. Adesea observăm că mai mulţi membri ai unei familii suferă de boli psihice, dar nu este mereu vorba despre aceeaşi tulburare”, spune Middeldorp.
Cercetătorii au vrut să descopere dacă anumite seturi de gene sunt implicate în dezvoltarea tulburărilor multiple. Sunt aduse în discuţie gene ce joacă un rol în aceeaşi cale biologică sau care sunt active în acelaşi tip de ţesut. Se pare că genele care sunt foarte active la nivelul creierului influenţează anumite tulburări, iar unele dintre ele au fost asociate cu toate bolile pe care s-a axat studiul actual. Acest lucru denotă că există un set comun de gene ce creşte riscul tuturor celor cinci tulburări. ”Acest fenomen se întâmplă prin intermediul căilor biologice pe care le au în comun genele din creier. Am descoperit că există mecanisme biologice comune, ce acţionează în dezvoltarea acestor tulburări, iar toate indică spre funcţii ale celulelor creierului”, explică Anke Hammerschlag, autorul principal al studiului. Sinapsele joacă un rol vital deoarece acestea sunt punctul de conexiune între celulele creierului, în cazul în care celulele comunică unele cu celelalte. În plus, se pare că genele active din creier sunt atât de importante, comparativ cu genele active din alte ţesuturi, care nu influenţează cu nimic tulburările psihice. Noile medicamente ar putea viza aceste căi comune.”Constatările noastre reprezintă un prim pas important spre dezvoltarea unor medicamente noi, mai eficiente, care să poată fi utilizate de o gama largă de pacienţi, indiferent de diagnostic”, concluzionează autorul studiului.
