Sfânta Macrina s-a născut în anul 327 şi a fost sora Sfântului Vasile cel Mare şi a Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfânta Macrina a fost cea mai mare dintre cei zece copii ai acestei familii.
A fost logodită cu un tânăr nobil, care după un timp a murit. Când logodnicul ei a murit, Macrina nu a mai dorit să se logodească, spunând „Nu este drept ca fecioara logodită o dată cu un bărbat să caute după aceea iar logodnă; chiar şi după legea firii, trebuie să fie o singură logodnă, aşa cum este o singură naştere şi o singură moarte.”
Apoi intră în monahism împreună cu mama sa, Emilia, nevoindu-se în asceză aspră.
După un timp, mama sa Emilia şi fratele sau, Sfântul Vasile cel Mare, au trecut la cele veşnice. La nouă luni după moartea Sfântului Vasile, Sfânta Macrina a fost vizitată de Sfântul Grigorie de Nyssa, care a aflat-o pe patul morţii. Cei doi îşi împărtăşesc amintiri despre Sfântul Vasile, vorbesc despre natura omenească, dumnezeiasca iconomie şi despre viaţa de apoi.
Cu puţin înainte de ceasul ieşirii sufletului ei, Macrina s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci pe frunte, ochi, faţă şi inimă, dându-şi sufletul.
