Violeta Stoica

La finalul lunii mai se împlinesc trei ani de la inaugurarea primului giratoriu suspendat din România – pasajul suprateran de la Păulești. Deși au existat voci care se declarau împotriva acestui proiect, în mai 2016, atunci când s-a dat în folosință giratoriul suspendat din județul Prahova, acum, chiar și cei mai vajnici adversari ai ideii construirii pasajului recunosc utilitatea acestuia.
Mai mult decât atât, oficialii din transporturi au preluat modelul sensului giratoriu suspendat de la Păulești pentru a fi folosit în cadrul unor proiecte importante de infrastructură rutieră. Trei asemenea lucrări de artă sunt în plan pentru a fi realizate, una dintre ele – giratoriul de la Domnești, de pe Centura Capitalei, fiind singura în lucru. De altfel, tot pe Centura Capitalei vor fi construite și celelalte două “copii” ale giratoriului de la Păulești, din județul Prahova.
Unul dintre cele mai ample obiective de infrastructură rutieră construite în ultimele decenii în județul Prahova, proiect al Consiliului Județean Prahova, giratoriul suspendat a devenit o adevărată modă în domeniu la nivelul întregii țări, după ce i s-a dovedit eficiența, prin scăderea drastică, aproape de zero, a numărului de accidente rutiere.

Au trecut trei ani de la darea în folosință a sensului giratoriu suspendat de la Păulești, construit într-una dintre cele mai problematice zone din punctul de vedere al accidentelor rutiere. Nu era zi de la Dumnezeu în care să nu fie cel puțin o tamponare în intersecția dintre DN1B și DJ 102 (care merge spre Păulești), iar acolo au murit de-a lungul timpului mult prea mulți oameni şi resturile din mașinile care intrau în coliziune deveniseră parte din peisaj.
Nici măcar semafoarele existente în intersecția DJ 102 cu DN1B nu mai reprezentau o opreliște pentru unii dintre șoferii grăbiți sau indiferenți care încălcau regulile elementare de circulație.
În cei trei ani de la construirea giratoriului suspendat de la Păulești, doar câteva tamponări s-au mai petrecut în zona respectivă, ceea ce înseamnă că obiectivul principal al proiectului primului pasaj suprateran de tip sens giratoriu – de reducere a pierderilor de vieți omenești – a fost atins cu succes.
Joia trecută, în timpul vizitei ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, la Ploiești, a fost adusă în discuție această investiție majoră de infrastructură a Consiliului Județean Prahova. Un proiect hulit la vremea proiectării și realizării sale, sensul giratoriu suspendat de la ieșirea din Ploiești spre Păulești devine “la modă” și a fost preluat în alte trei proiecte similare de către reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Chiar unul dintre reprezentanții CNAIR a declarat, pentru ziarul Prahova, că modelul sensului giratoriu de la Păulești a fost preluat pentru Centura Capitalei. Unul dintre pasajele supraterane care urmează proiectul de la Păulești este deja în lucru – la Domnești, pe Centura Capitalei, iar celelalte două se află în faze premergătoare demarării lucrărilor.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, afirmă că, în ciuda tuturor celor care au fost împotriva construirii acestui sens giratoriu suspendat la ieșirea din Ploiești spre Păulești, pasajul suprateran respectiv și-a dovedit eficiența. “În intersecția respectivă erau foarte multe accidente rutiere, soldate deseori și cu persoane decedate. Era una dintre cele mai cunoscute zone de conflict în traficul rutier existent în județul Prahova, un “punct negru” care a fost eliminat odată cu darea în folosință, în urmă cu trei ani, a primului sens giratoriu suspendat din România, proiect al Consiliului Județean Prahova, finanțat din fonduri europene”, a precizat Bogdan Toader.

• În primele trei zile de la inaugurare, 30.000 de mașini au trecut pe pasaj

Numai în ziua inaugurării – 28 mai 2016 – au circulat pe giratoriul suspendat de la Păulești nici mai mult, nici mai puțin de 14.700 de autovehicule, iar în primele trei zile de la inaugurare, au trecut prin pasajul respectiv peste 30.000 de autovehicule.
Investiţia în pasajul suprateran, gândită în ideea fluidizării traficului în zona de nord a Polului de Creştere Ploieşti-Prahova, prin separarea traficului periurban de traficul naţional, a fost una de amploare, totalizând 55.090.599,08 lei, din care valoarea asistenței financiare nerambursabile a ajuns la 49.066.473,99 lei.
Pasajul are forma unei giraţii cu raza interioară de 40 m şi raza exterioară de 51,50 m, calea inelară având lăţimea de 11,00 m. Pasajul înlocuiește intersecţia semaforizată existentă în trecut, asigurând legătura dintre DJ102 şi DN1B prin bretele de acces denivelate, deviind şi separând astfel fluxurile de trafic, respectiv traficul general de tranzit de cel comercial în zona de dezvoltare din partea nordică a municipiului Ploieşti și de cel periurban.