F.T.
Ieri, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor de la Curtea de Apel Ploiești s-a decis ca începând de luni, 19 septembrie a.c, şi această instanţă să se ralieze formelor de protest iniţiate de către Uniunea Naţioanlă a Juriştilor din România (UNJR). De asemenea, şi judecătorii de la Parchetele de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Prahova şi Judecătoria Vălenii de Munte au stabilit, în propriile Adunări Generale, ralierea la acelaşi “Memoradum pentru Justiţie”, iniţiat de către UNJR.
Totuşi, spre deosebire de procurori, judecătorii de la Curtea ploieşteană vor purta, începând de luni, 19 septembrie, banderole albe în sala de judecată, în timpul şedinţelor. În plus, se pare că aceştia sunt decişi să radicalizeze forma de protest, acest lucru fiind anunţat de către Curtea de Apel Ploieşti prin următorul comunicat: “A fost iniţiată o primă formă de protest, constând în purtarea unei banderole albe în ședințele de judecată, pe o perioadă de două săptămâni, începând cu data de 19 septembrie 2016, după care se va întruni o nouă adunare generală a judecătorilor pentru a decide asupra viitoarelor demersuri”. Iar ceea ce au decis ieri magistraţii ploieşteni este cea mai mare formă de protest din ultimii şapte ani, în 2009 ei protestând tot prin purtarea de banderole albe.
Ce vor magistraţii prahoveni şi colegii din ţară? În primul rând, ei solicită “ca celelalte puteri ale statului să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, respectarea independenţei instanţelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum şi a egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare”.
De asemenea, magistraţii condamnă, prin formele de protest adoptate, “perpetuarea în spaţiul public a unei justiţii primordial represive”, precum şi “nesocotirea importanţei dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoaşterii confidenţialităţii client–avocat”.
Un semnal de alarmă este tras şi vizavi de “mutarea actului de judecată din instanţe în spaţiul public, prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informaţii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase şi prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluţiile favorabile persoanelor acuzate”.
Lipsa din multe instanţe şi parchete a spaţiilor proprii pentru magistraţi şi personalul auxiliar, precum şi folosirea în instanţe şi parchete a aparaturii uzate fizic şi moral, “supuse oricând riscului unui blocaj definitiv”, toate aceste lucruri conducând la o supraaglomerare a instanţelor de fond, ceea ce, implicit afectează şi actul de justiţie – reprezintă o altă nemulţumire a magistraţilor. “La un program de 8 ore pe zi, un judecător de fond ar trebui să aloce un timp mediu de soluţionare pe dosar de mai puţin de 2 ore, durată absolut insuficientă pentru un act de judecată de calitate”, se arată, în Memorandumul pentru Justiţie.
Totodată, protestatarii mai solicită “garantarea independenţei funcţionale a procurorului, atât faţă de Executiv cât şi în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti”.
Subfinanţarea sistemului judiciar reprezintă o altă problemă punctată în memorandum, arătându-se că “bugetul alocat justiţiei pe cap de locuitor este cu mult sub media alocată în statele UE. De exemplu, suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluţionat este sub 100 de lei, mai puţin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu”.
