Împăratul Akihito al Japoniei a abdicat ieri, după 30 de ani şi cinci luni pe tronul Crizantemei, iar locul său va fi luat de fiul cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, potrivit Le Figaro.
Astăzi, prinţul moştenitor Naruhito va deveni al 126-lea suveran al tronului Crizantemei. Data abdicării împăratului Akihito, o premieră în ultimii 200 de ani în Japonia, a fost stabilită de guvern, familia imperială neavând un cuvânt de spus în acest sens.
Japonia a intrat, astăzi, în primul an al erei imperiale „Reiwa” (frumoasă armonie), după trei decenii de eră Heisei (obţinerea păcii). Evenimentele asociate succesiunii la tronul Crizantemei sunt programate pe mai multe luni, culminând, în toamnă, cu vizitele oficiale ale unor şefi de state şi de guverne. Principala ceremonie a abdicării a durat doar zece minute şi a fost programnată să debuteze la ora locală 17.00 (08.00 GMT). În ceremonie au fost folosite o oglindă sacră, o sabie veche şi bijuterii familiei, obiecte specifice care atestă legitimitatea împăratului.
La eveniment au fost invitate să participe peste 300 de persoane, feţe regale, membri ai guvernului nipon, lideri ai parlamentului şi alte figuri publice de marcă. Naruhito devine împărat pe 1 mai, la ora 00.00. Ceremonia are loc în aceeaşi Sală a pinilor, de la ora locală 10.30, şi va fi, de asemenea, foarte scurtă. În timpul ceremoniei, noul împărat va primi sabia, bijuteriile şi sigiliile imperiale. De asemenea, aceeaşi oglindă sacră, care rămâne în sanctuarul ei, va fi folosită în timpul ceremoniei. În timpul evenimentului, împăratul va rămâne tăcut. De la ora 11.00, Naruhito va lua parte la altă ceremonie, la care va susţine primul discurs ca împărat. Totodată, premierul Abe va susţine un discurs din partea poporului nipon. Noul împărat îşi va saluta supuşii dintr-un balcon acoperit cu sticlă pe 4 mai, însă nu va participa la multe evenimente oficiale până în toamnă.
Pe 22 octombrie, îşi va proclama oficial ascensiunea la tronul Crizantemei, într-un eveniment la care vor participa 2.500 de persoane, urmat de o procesiune cu maşinile prin centrul oraşului Tokyo. Împăratul Akihito şi împărăteasa Michiko au modernizat profund monarhia japoneză atât de legată de tradiţii, au adus-o mai aproape de popor şi au contribuit la popularizarea acesteia. Akihito a încălcat mai multe tradiţii, de la căsătoria cu o femeie pe care o iubea la campania sa pentru pace şi exprimarea regretului pentru rolul Japoniei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar acest lucru i-a adus popularitate şi respect.
Născut în 1933, Akihito avea 11 ani când s-a încheiat cel de-Al Doilea Război Mondial. A moştenit tronul Crizantemei în 1989, devenind al 125-lea împărat al Japoniei, după moartea tatălui său, împăratul Hirohito. În perioada acestuia, Japonia a trecut printr-o expansiune agresivă, care a avut ca rezultat o devastare a ţării, dar şi o constituţie care impunea un pacifism instituţionalizat după război, redactată de forţele de ocupaţie americane. Hirohito a rămas împărat, dar nu a mai avut nicio putere politică. În vârstă de 59 de ani, prinţul moştenitor Naruhito este cel de-al 126-lea împărat al Japoniei şi primul născut după cel de-Al Doilea Război Mondial. S-a căsătorit în 1993 cu Masako Owada, o femeie fără titlu nobiliar, iar, opt ani mai târziu, s-a născut unicul lor copil, prinţesa Aiko.
Împăratul Naruhito şi-a anunţat intenţia de a continua munca tatălui său. Politica Japoniei se bazează pe un sistem multipartinic, parlamentar şi reprezentativ al unei monarhii constituţionale. Puterea executivă este deţinută de guvern, iar Constituţia japoneză din 1947 i-a limitat rolul împăratului la cel de „simbol al statului şi al unităţii poporului japonez”.
