• Măsura a fost dispusă pe motiv că nu există probe că o persoană a săvârșit infracţiunea
V. Stoica
Direcția Națională Anticorupție a clasat unul dintre dosarele pe care procurorii le-au constituit pe numele europarlamentarului Laurențiu Rebega, trimis în judecată recent într-o altă cauză instrumentată de DNA.
Informația a fost făcută publică la începutul lunii aprilie 2019, ca actualizare a unui comunicat de presă din ianuarie 2015, ceea ce înseamnă că nu orice persoană interesată de subiect ar fi avut acces la această știre.
Potrivit update-ului postat săptămâna trecută, “la data de 01 februarie 2019, procurorii anticorupție au dispus față de Rebega Constantin-Laurențiu soluția clasării, conform art. 16 alin 1, lit. b (“fapta nu este prevăzută de legea penală…”) și litera c (“nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”) din Codul de Procedură Penală. Cu privire la infracțiunile prev. de art. 13 din Legea 78/2000, instigare la spălare de bani, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la uz de fals, presupus a fi fost săvârșite de suspectul Rebega Constantin Laurențiu, reținem că materialul probator dovedește existența unei legături între acesta și inculpații trimiși în judecată prin rechizitoriul 487/P/2014, (…) însă nu poate constitui o bază pentru emiterea unei soluții de trimitere în judecată. Cu privire la aceste infracțiuni, probatoriul aflat la dosarul cauzei nu dovedește că acesta ar fi determinat activitatea ilicită de obținerea a unor sume de bani prin încheierea de contracte fictive de prestări servicii”.
• Ce spuneau procurorii anticorupţie în urmă cu patru ani?
În luna ianuarie 2015, Direcția Națională Anticorupție anunța că a demarat urmărirea penală împotriva lui Laurențiu Rebega, proaspăt europarlamentar originar din județul Prahova.
Mai multe infracțiuni “concurente” făceau parte din arsenalul cu care se prezenta Direcția Națională Anticorupție la începutul anului 2015 împotriva europarlamentarului Laurențiu Rebega: folosire a influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial; instigare la spălare de bani; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la uz de fals.
Cu “suspiciunea rezonabilă” că ar fi săvârșit infracțiunile menționate anterior, DNA anunța, în comunicatul de presă dat publicității în ianuarie 2015, că „în luna decembrie 2014, în contextul organizării unor evenimente agricole, suspectul Rebega Constantin-Laurențiu a primit, de la administratorul unei societăți comerciale, printr-un intermediar, suma de 23.000 lei, folosindu-se de influenţa pe care şi-a manifestat-o ca vicepreședinte al unui partid politic, responsabil de Departamentul de Agricultură și Dezvoltare Rurală, influenţă percepută ca fiind reală asupra unui funcționar din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Pentru a ascunde adevărata natură a dispoziției și circulației banilor, suspectul Rebega Constantin Laurenţiu, prin același intermediar, l-a determinat pe administratorul firmei respective să plăsmuiască şi ulterior să folosească un contract fictiv de prestări servicii către firma organizatoare a evenimentelor. Suspectului Rebega Constantin-Laurenţiu i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”, se arăta în respectivul document emis în 2015.
Patru ani și trei luni mai târziu, DNA a venit cu soluția de clasare a dosarului respectiv pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală și că nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea.
