Conducerea Curţii de Apel Ploiești – printre semnatari
Un număr de 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din ţară adresează CSM o scrisoare prin care îşi exprimă dezacordul faţă de demersul unor judecători care merg la Bruxelles pentru a prezenta oficialilor situaţia din România, subliniind că ei nu susţin astfel de iniţiative politice, potrivit Mediafax.
„Subsemnaţii, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din România, adresăm Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prezenta scrisoare deschisă prin care ne exprimăm dezacordul faţă de modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de mai mulţi magistraţi de la curţile de apel din ţară.
În scrisoare se arată că existenţa statului de drept nu poate fi concepută decât prin respectul principiului independenţei judecătorului şi, de aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, magistraţii au fost de acord că trebuie să ia poziţie.
„În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord faţă de acţiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice. Este adevărat că statornicirea, în Legile Justiţiei, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor şi procurorilor – în acord cu statutul constituţional şi legal al acestora – a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiţie. De asemenea, este adevărat, că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgenţă, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulţumeşte profund şi cu privire la care ne-am exprimat nemulţumirea îndreptăţită”, mai conţine scrisoarea.
Şefii curţilor de apel mai subliniază că dezaprobă transformarea nemulţumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spaţiul public, de către unii judecători, în scopul obţinerii unor efecte „de stradă”.
„De asemenea, ne exprimăm dezacordul ferm faţă de modul în care se încearcă, la nivel intern şi internaţional, de către unii judecători, participanţi la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voinţa şi dorinţa majorităţii judecătorilor din România, în condiţiile în care doar 6% din instanţe au iniţiat forme de protest! În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileţ) să se erijeze în persoana „reprezentativă” pentru Justiţia Română şi să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept. Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative care ţin mai cu seamă de sfera politicului”, mai arată sursa citată.
În aceste condiţii, solicită CSM să ia act de poziţia semnatarilor acestei scrisori şi să ia măsuri de apărare a independenţei.
Scrisoarea conţine 30 de nume de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din ţară, fără semnături olografe:
Judecător Liviu Gheorghe Odagiu – preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia; Judecător Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreşedintele Curţii de Apel Alba Iulia; Judecător Adrian Emil Hancaş – vicepreşedintele Curţii de Apel Alba Iulia; Judecător Loredana Albescu – preşedintele Curţii de Apel Bacău; Judecător Maria Violeta Chiriac – vicepreşedintele Curţii de Apel Bacău; Judecător Elena Barbu – preşedintele Curţii de Apel Braşov; Judecător Nicoleta Hădărean – vicepreşedintele Curţii de Apel Braşov; Judecător Elisabeta Roşu – preşedintele Curţii de Apel Bucureşti; Judecător Luminiţa Criştiu-Ninu – vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti; Judecător Alina Nicoleta Ghica – vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti; Judecător Elena Raluca Costache – vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti; Judecător Marius Cristian Epure – preşedintele Curţii de Apel Constanţa; Judecător Eleni Cristina Marcu – vicepreşedintele Curţii de Apel Constanţa; Judecător Adina Ponea – preşedintele Curţii de Apel Craiova; Judecător Anamaria Cercel – vicepreşedintele Curţii de Apel Craiova; Judecător Cosmin-Răzvan Mihăilă – preşedintele Curţii de Apel Galaţi; Judecător Cristina Truţescu – preşedintele Curţii de Apel Iaşi; Judecător Laura Baican – preşedintele Curţii de Apel Oradea; Judecător Loreley Mirea – vicepreşedintele Curţii de Apel Oradea; Judecător Marius Gabriel Săndulescu – preşedintele Curţii de Apel Piteşti; Judecător Andra Corina Botez – preşedintele Curţii de Apel Ploieşti; Judecător Paul Frăţilescu – vicepreşedintele Curţii de Apel Ploieşti; Judecător Ioana Cîrstea Stoenac – vicepreşedintele Curţii de Apel Ploieşti; Judecător Maria Andrieş – preşedintele Curţii de Apel Suceava; Judecător Cristinel Grosu – vicepreşedintele Curţii de Apel Suceava; Judecător Andreea Ciucă – preşedintele Curţii de Apel Târgu-Mureş; Judecător Ioana Lucaci – vicepreşedintele Curţii de Apel Târgu-Mureş; Judecător Erica Nistor – preşedintele Curţii de Apel Timişoara; Judecător Marian Bratiş – vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara; Judecător Carmen Pârvulescu – vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara.
Scrisoarea se alătură şi celei semnate de 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai tribunalelor din România prin care au cerut, Secţiei pentru judecători a CSM, să restabilească de urgenţă cadrul în care judecătorii se pot manifesta, făcând referire la acţiunile de protest şi suspendare a activităţii din ultima perioadă.
