Nicoleta Dumitrescu
Cu siguranţă, nu este prahovean care, mergând la cumpărături, la piaţă sau în marile ori mai micile magazine, ajungând acasă să nu constate faptul că multe dintre legume şi brânzeturi au gust de …cauciuc, iar mezelurile te fac să te întrebi dacă, într-adevăr, sunt sau nu sunt făcute doar din carne. Plecând de la această realitate, cea care scoate în evidenţă faptul că nu este produs alimentar care să nu fie “condimentat” şi cu E-uri, dovada fiind trecută, cu litere extrem de mici, pe etichetă, şi în Prahova a început să prindă teren agricultura ecologică. Astfel, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Prahova, la nivelul judeţului sunt înregistraţi deja zeci de producători, procesatori şi comercianţi de produse ecologice, iar numărul acestora poate să crească, având în vedere că fermierii care vor să practice acest gen de agricultură trebuie să-şi înscrie activitatea până la data de 16 mai 2019 inclusiv. Cert este că până când un produs poate să poarte eticheta pe care să scrie “Produs ecologic” este nevoie de ceva muncă. Pentru că, înainte de a fi obţinute produse agricole ce pot fi comercializate cu această menţiune, exploataţia trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani. Îmbucurător este şi că, între sutele de produse, înregistrate la nivel naţional ca “Produse montane”, “Reţete tradiţionale” şi “Produse tradiţionale”, se regăsesc şi câteva zeci din Prahova, în cazul multora dintre ele doar la auzul denumirii pofticioşilor lăsându-le gura apă!
La capitolul “agricultură ecologică”, potrivit Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Prahova, la nivelul judeţului sunt înregistraţi 74 de producători, 11 procesatori şi 12 comercianţi. Este posibil ca numărul acestora să crească, având în vedere faptul că operatorii în acest tip de agricultură au obligaţia de a-şi înscrie activitatea, la direcţia menţionată, până la data de 16 mai 2019 inclusiv. În cazul operatorilor menţionaţi, predomină cei care au ca activitate creșterea albinelor, eticheta cu “Miere ecologică” fiind deja folosită de un apicultor din Tătaru care are 310 familii de albine, dar şi de alţii din Izvoarele (220 familii de albine), Breaza (200 familii de albine), Bertea (240 familii de albine), Valea Călugărească (230 familii de albine). De asemenea, tot despre agricultură ecologică se poate vorbi şi în cazul a 75 de hectare de viţă de vie, a 35 de hectare de pe care se culege cătina, afin – 18,97 ha, lucernă – aproximativ 70 ha, levănțică – aproximativ 3 ha, pomi fructiferi – aproximativ 20 ha, legume în spațiu protejat și câmp – 0,7 ha etc. Conform informaţiilor primite de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Prahova, până la momentul în care anumite produse sunt certificate ca fiind ecologice e nevoie de ceva muncă din partea fermierilor care îşi asumă angajamentul că vor respecta regulamentele în vigoare în ceea ce privește metoda de producție ecologică, procesarea, comercializarea, depozitarea și etichetarea produselor. Pe de altă parte, înainte de a obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,Produs ecologic”, o exploataţie agricolă, de exemplu, trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani.
Conversia la agricultura ecologică reprezintă perioada de timp în care se face trecerea de la sistemul de agricultură convențional la sistemul de agricultură ecologică, pe parcursul acestei perioade fiind aplicate regulile specifice agriculturii ecologice. Pentru culturi, perioada obligatorie de conversie este următoarea: cel puțin doi ani înainte de însămânțare sau, în cazul pășunilor și al furajelor perene, de cel puțin doi ani înainte de utilizarea acestor produse ca furaje obținute din agricultura ecologică; în cazul culturilor perene, altele decât furajele (ex. plantaţiile pomicole şi viticole), perioada de conversie este de cel puțin trei ani înainte de prima recoltă a produselor ecologice. Pentru animale, perioada obligatorie de conversie este următoarea: 12 luni în cazul ecvideelor și al bovinelor, pentru producția de carne și, în orice caz, cel puțin trei sferturi din durata lor de viață; 6 luni în cazul rumegătoarelor mici, al suinelor și animalelor pentru producția de lapte; 10 săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producția de carne, aduse în exploatație înainte de a împlini trei zile; 6 săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producția de ouă; un an pentru albine, dacă familia a fost cumpărată din stupine convenționale. La sfârșitul perioadei de conversie, organismul de inspecţie şi certificare la care este afiliat fermierul va stabili dacă acesta a respectat toate regulile de producţie specifice agriculturii ecologice și va acorda acestuia certificatul de produs ecologic. Astfel, fermierul îşi va putea eticheta produsele cu menţiunea „produs ecologic”.
Înregistrarea fermierilor în agricultura ecologică este obligatorie în fiecare an şi se face prin completarea unor fişe disponibile la Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova.
De menţionat şi că rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este acela al producerii de produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu. În perioada de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor etc. De asemenea, în etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză, pentru prepararea alimentelor ecologice.
Denumiri interzise pofticioşilor!
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Prahova, în lista cu sute de produse care au fost înregistrate ca fiind produse sau reţete tradiţionale, existentă la nivel naţional, câteva zeci sunt şi din Prahova. Iar denumirile lor sunt care mai de care, fiind o adevărată provocare la auzul acestora, mai ales pentru cei pofticioşi! Concret, la capitolul 
„Produse montane” sunt înregistrate trei categorii de brânzeturi ale unei singure firme, S.C.Ferma IP Valea Doftanei SRL, din Comuna Valea Doftanei, satul Teșila, fiind vorba despre “Cașcaval țărănesc Valdostana”, “Brânză de burduf Valdostana” şi “Cașcavea Valdostana”. În schimb, pe lista „Rețete consacrate” sunt ceva mai multe produse- 12, respectiv: Chefir 3,3% grăsime, Lapte bătut 2% grăsime, Sana 3,6% grăsime – produse de o firmă din orașul Boldești – Scăieni; Cabanos, Mușchi file afumat, Parizer, Crenvurști cu carne de vită, Salam Torpedo – produse de o societate din comuna Filipeștii de Pădure; Crenvurști cu carne de vită, Parizer, Ciolan presat – produse de o societate din comuna Ceptura, sat Ceptura de Jos, la care se adugă “Pâinea albă cu cartofi”, preparată de o societate din comuna Telega, sat Telega. Celor menţionate li se mai adaugă şi alte cinci “Produse tradiționale”, respectiv Păstrăv afumat în cobză de brad “Doftana”, preparat de o societate cu punct de lucru în Valea Doftanei, sat Trestieni; “Păstrăv copt și afumat la jar “Doftana”, “Zacuscă de păstrăv” Doftana “Cârnați de păstrăv” Doftana – preparate de o societate din Breaza; “Cașcavea de Doftana Crăiţa – preparată de un prahovean din Comuna Valea Doftanei, sat Teșila.
