Nicoleta Dumitrescu
Gâlceava între politicienii de la putere şi cei din opoziţie, implicit cea dintre cele două palate – Cotroceni şi Victoria, dar, mai ales, continuarea programului de plusuri salariale au făcut ca, nepermis de mult, proiectul bugetului pe anul 2019 să fie, în continuare, o ecuaţie cu foarte multe necunoscute.
Iar toate calculele plutesc în aer cu atât mai mult cu cât, în speranţa găsirii de surse suplimentare de fonduri, deja celebra „taxă pe lăcomie” a propulsat în aer şi mai multă nesiguranţă privind ceea ce urmează să se întâmple, în mod special în domeniul bancar. Dinspre politicienii puterii însă nu răzbate nicio urmă de îngrijorare, cu toţii, care mai de care, dând asigurări că „totul va fi bine!”. Întorşi din concediu, abia ieri, în prima şedinţă a Coaliţiei pe anul 2019, liderii celor două partide de la putere s-au întâlnit să discute despre bugetul de stat, pe de o parte, dar şi despre şicanele prezidenţiale, cele mai deranjante fiind, de departe, cele care vizează refuzul repetat de a fi acceptate nominalizările pentru cele două ministere rămase fără şefi de la sfârşitul anului trecut, respectiv de la Tranporturi şi Dezvoltare.
Cum însă parlamentarii sunt încă în vacanţă, abia pe 1 februarie urmând să revină în activitate, iar preşedintele Iohannis a anunţat că-şi mai doreşte un mandat la Cotroceni, pare că începutul de an este privit în mod sperat, deşi pentru toate părţile este an electoral.
Cert este că, privind în stânga şi în dreapta, toate lucrurile care ţin de bunul mers al ţării – care ar fi trebuit să fie cât de cât puse pe şine, într-un soi de aşezare care să dea senzaţia de posibilă stabilitate – par mai degrabă un lung şir de ecuaţii cu foarte multe necunoscute. Iar, de departe, inexistenţa bugetului – în condiţiile în care nici măcar principalele cifre nu au fost stabilite, cu atât mai puţin supuse dezbaterii publice – dă senzaţia că mult trîmbiţata reformă cu plus în domeniul salarizării stă, cel puţin deocamdată, pe un soclu construit din beţe de chibrit, iar sub soclu au fost aşternute straturi subţiri de nisipuri mişcătoare!
Oricum, este mai mult decât clar faptul că inexistenţa bugetului de stat a creat, deja, destule probleme şi administraţiilor locale, în contextul în care, tot din cauza majorărilor lefurilor funcţionarilor publici, investiţiile au trecut pe planul doi, ca urmare a lipsei fondurilor.
Cum însă politicienii văd o anumită problemă în mod diferit, mai ales în privinţa nu doar a menţinerii salariilor majorate, ci şi în perspectiva a noi plusuri ce sunt fluturate la orizont, şi în acest caz, atât cei din opoziţie, cât şi cei de la putere, se grăbesc să pună, fiecare, propriile necunoscute în aceeaşi ecuaţie.
Astfel, opoziţia susţine sus şi tare că puterea amână proiectul de buget tocmai în speranţa de a găsi noi resurse financiare care să susţină promisiunile salariale, iar puterea, garantând că sunt bani, dă vina de pe acum pe opoziţie, susţinând că, după ce va ajunge la guvernare (!?!), prima grijă va fi aceea de a tăia tocmai aceste majorări salariale. De ce însă disensiunile continuă? Pentru că 2019 este, în primul rând, an electoral!
