N. Dumitrescu
Salvamontiştii din Buşteni au primit, recent, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, echipamente montane complete constând în bocanci, geci, pantaloni, bluze de corp, mănuși și căciuli necesare activității de intervenţie pe care o desfăşoară. Donaţia a fost înmânată de către arhimandritul David Petrovici, starețul Mănăstirii Caraiman din Buşteni, fiind făcută „pentru osteneala și munca depuse pentru salvarea turiștilor aflați în pericol”. De altfel, ultima intervenţie a echipei de salvamontişti din Buşteni a fost chiar la începutul acestei săptămâni, când, după două zile de căutări, au găsit, sub zăpadă, pe Valea Morarului, trupurile a doi turişti surprinşi de avalanşă. Tragicul eveniment este însă o confirmare a faptului că, indiferent de anotimp, atunci când muntele nu este respectat îşi ia tributul.
Cum pericolul de avalanşă se menţine deja, în această perioadă, în întreaga zonă montană, poate că le-ar fi de folos tuturor acelora care iubesc muntele ca atunci când îşi planifică o 
excursie să parcurgă ghidul „Mic tratat despre zăpadă”, realizat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi postat pe Platforma naţională de pregătire pentru situaţii de urgenţă. Sub o formă grafică uşor de urmărit cu privirea, informaţiile – care în multe cazuri sunt însoţite şi de imagini – sunt mai mult decât folositoare şi care pot deveni un fel de ghid, la purtător, pentru toţi cei care, inclusiv în această perioadă, vor lua cu asalt staţiunile montane.
Potrivit broşurii menţionate, există diverse clasificari şi multiple tipuri de avalanşe. Astfel, cele mai periculoase sunt: * Avalanşa de zăpadă proaspătă, generată de zăpada nouă şi fără aderenţă şi care, de cele mai multe ori, se declanşează spontan; * Avalanşa de placă. Apare atunci când unul sau mai multe straturi de zăpadă se unesc şi formează o placă unitară şi instabilă. Când placa se fisurează, stratul de zăpadă se desprinde în partea de sus, în lateral şi dedesubt.
De asemenea, în acest ghid sunt oferite şi informaţii legate de şansele de supravieţuire pe care le pot avea persoanele aflate pe munte, în cazul în care sunt surprinse de avalanşă. „Conform statisticilor, după 18 minute petrecute sub o avalanşă, 91% dintre victime sunt găsite în viaţă. După 35 de minute însă, speranţa de viaţă scade sub 34%. Moartea se produce lent, din cauza intoxicaţiei cu CO2”, se precizează în broşură.
Pe de altă parte, plecând de la faptul că “arhitecţii avalanşei sunt vântul şi zăpada”, cei care se pregătesc de ascensiuni mai sunt sfătuiţi să ţină cont şi de următoarele sfaturi: atunci când zăpada este viscolită, alunecările se produc în partea opusă direcţiei vântului. Un exemplu este cel al cornişelor, care sunt formaţiuni de zăpadă produse prin viscolire, şi care cad sub greutatea lor, declanşând astfel avalanşele de placă de vânt. La fel se 
întâmplă şi când apare o greutate în plus, de exemplu cea a unui schior, iar alunecarea se produce în acelaşi fel. Pe de altă parte, versanţii umbriţi sunt mai periculoşi decât cei însoriţi. Concret, pe versanţii nordici zăpada rămâne afânată/uscată pentru mai mult timp, însă versanţii umbriţi şi abrupţi sunt mai expuşi avalanşelor. Zăpada de pe versanţii umbriţi se întăreşte mai greu spre deosebire de cea de pe versaţii însoriţi. Nu în ultimul rând, fiecare cădere de zăpadă sporeşte riscul de avalanşă, acest risc crescând dramatic atunci când se înregistrează vânt puternic. De altfel, şi prima zi frumoasă de după ninsoare este la fel de periculoasă.
Mai trebuie adăugat faptul că, având în vedere faptul că acest ghid este menit să ofere un minimum de informaţii necesare astfel încât oricine iubeşte muntele să-şi ia măsurile de siguranţă potrivite, ghidul „Mic tratat despre zăpadă” cuprinde sfaturi şi pentru cei care îşi pregătesc schiurile. Iar cele mai importante sunt: Nu schia niciodată singur în afara pârtiilor marcate; Dacă ai îndoieli, nu merge; Dacă nu eşti absolut sigur, nu coborî, nu începe tura!
Nu în ultimul rând, documentul cuprinde şi informaţii importante pe care orice persoană care se află pe munte trebuie să le cunoască în situaţia în care va fi nevoită să apeleze la echipele de salvare. Astfel, după apelarea numărului european de urgenţe – 112, cele mai importante detalii ce trebuie oferite sunt: Unde s-a petrecut accidentul?; Ce s-a întâmplat?; Câţi lipsesc şi câţi au nevoie de ajutor?; Ce fel de răni au survenit?
