Un stadiu „alarmant” de malnutriţie afectează atât ţări sărace, cât şi ţări bogate şi reprezintă o povară inacceptabilă pentru planeta noastră, se afirmă într-un raport internaţional publicat recent, informează AFP, potrivit Agerpres.
În contextul în care foametea se află pe o traiectorie ascendentă pe plan mondial de peste doi ani, „situaţia este alarmantă”: „indiferent dacă ţările sunt bogate sau sărace, ele se confruntă cu o formă sau o alta de malnutriţie”, întârzieri de creştere, carenţe de oligoelemente, rahitism, exces de greutate şi obezitate, a explicat Corinna Hawkes, directoarea Centrului de politici nutriţionale din cadrul University of London, într-o conferinţă telefonică organizată cu ocazia prezentării acestui studiu la Bangkok.
Acest raport anual, intitulat „Global Nutrition Report”, prezintă un rezumat al tuturor datelor internaţionale culese din aproape 200 de ţări. Datele provin de la ONU, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Programul Alimentar Mondial (PAM), UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), dar şi de la ONG-uri, fundaţii şi universităţi.
În total, 141 de ţări prezintă o combinaţie formată din cel puţin trei forme de malnutriţie – întârzieri de creştere ale copiilor, anemie şi/sau greutate excesivă în cazul femeilor -, din care 41 se confruntă cu niveluri foarte ridicate ale celor trei tipuri menţionate, precizează autorii raportului. Ei se declară deosebit de îngrijoraţi în legătură cu „vastele populaţii de refugiaţi din Orientul Mijlociu care prezintă o combinaţie de întârziere de creştere, rahitism, deficienţe de oligoelemente şi obezitate”, în special în Liban.
Experţii se declară îngrijoraţi şi din cauza creşterii puternice (+54,9%) a vânzărilor de lapte maternal industrializat, înregistrată între 2005 şi 2017 pe plan mondial, estimând că „o schimbare semnificativă (şi fără precedent) a regimului alimentar al bebeluşilor şi copiilor este în curs” de a fi realizată în lume.
Raportul a evidenţiat rolul industriei alimentare şi al exceselor de sare, zahăr şi grăsimi din alimentele procesate. 59% dintre copii consumă zilnic băuturi carbogazoase în America Latină şi în ţările din Marea Caraibilor, 52% în Africa, 44% în Oceania şi 40% în Asia.
Subliniind că 59 de ţări au impus taxe pe băuturile carbogazoase, raportul îndeamnă guvernele lumii să îşi definească priorităţile nutriţionale, să aloce resurse pentru a cuantifica şi a înţelege mai bine problemele care coexistă în cadrul unor populaţii singulare.
Mexicul, care a impus o astfel de taxă, a beneficiat de o scădere a vânzărilor de băuturi carbogazoase cu 10%, a explicat Corinna Hawkes. „Atunci când ţările iau măsuri, există cu adevărat rezultate”, a adăugat ea.
