Specialiştii au descoperit, printr-un nou studiu, că părinţii care îşi forţează copiii să îşi ceară scuze, înainte ca aceştia să simtă regrete din propria iniţiativă, pot face mai mult rău decât bine, potrivit eurekalert.org, preluat de Medlive.ro.
Scopul unei scuze este de a-ţi exprima remuşcările şi de a încerca să repari relaţia cu o anumită persoană. Când copiii sunt obligaţi, aceştia pot dezvolta o antipatie şi mai mare faţă de persoana respectivă. În plus, dacă au greşit faţă de un alt copil, şi acesta se poate simţi ofensat deoarece este dovedit faptul că, la o vârstă atât de fragedă, copiii reuşesc să îşi dea seama dacă unui om chiar îi pare rău, sau dacă o face din obligaţie.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Michigan şi-au propus să descopere dacă copiii pot face distincţia între remuşcarea sinceră şi remuşcarea constrânsă. Astfel, au ajuns la concluzia că ei pot face diferenţa. Cercetătorii susţin că ar fi mai benefic că părinţii să găsească metode prin care să îl determine pe copil să simtă empatie pentru victimă, scuzele fiind sincere în acest caz. De asemenea, este un lucru mult mai constructiv, comparativ cu constrângerea de a spune ”îmi pare rău”.
”Trebuie să vă asiguraţi că înţelege de ce persoana cealaltă se simte rău şi să fiţi siguri că este pregătit să îşi ceară scuze. Tocmai atunci îl puteţi impulsiona să o facă. Dacă este constrâns, lucrurile se pot agrava. În plus, dacă este constrâns, celălalt copil va simţi şi se va simţi ofensat. Scopul nu constă în rostirea expresiei ”îmi pare rău”, ci în a-l ajuta pe copil să-şi exprime remuşcarea pentru că a rănit sentimentele cuiva”, explică Craig Smith, autorul studiului.
Echipa de specialişti a urmărit activitatea unor copii cu vârsta cuprinsă între
4 şi 9 ani, în cadrul colectivului de la grădiniţă sau de la şcoală. Au sesizat trei tipuri de scenarii de scuze: Scuze care nu au fost impuse; Scuze impuse, dar spuse cu bunăvoinţă; Scuze impuse prin constrângere.
Copiii care chiar au simţit remuşcări au privit scuzele în acelaşi fel, indiferent că au fost impuse de părinţi sau nu. Totuşi, scuzele oferite prin constrângere nu au fost eficiente, mai ales în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 şi 9 ani.
În cazul tuturor copiilor care au fost constrânşi să îşi ceară scuze, sentimentele negative au devenit mai intense. Copiii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 9 ani şi-au cerut scuze fiindcă şi-au urmărit interesul propriu, cum ar fi să scape de pedeapsă.
Toţi copiii s-au aşteptat ca victima să se simtă mai bine după ce i-au cerut scuze, dar au observat singuri că efectul a fost opus. ”Când copilul este calm, părinţii trebuie să îl ajute să conştientizeze cum se simte cealaltă persoană şi de ce. Remuşcarea poate fi exteriorizată şi prin acţiuni, acestea fiind, de multe ori, mai eficiente decât cuvintele”, concluzionează Smith.
