Sfântul Iacob a trăit în secolul al IV-lea, în cetatea persană Bitlava. Din cauza prieteniei sale cu Izdegherd, împăratul perşilor, Iacob ajunge să jertfească zeilor.
Ca urmare a lepădării credinţei în Hristos, mama sa îi scrie: „O, ticălosule! Pentru ce ai lăsat pe Dumnezeu, Împăratul cerului, pentru cinstea omenească?”. Citind de mai multe ori scrisoarea din partea mamei sale, şi-a zis în sine: „Ştiu ce voi face, ca să nu piară până în sfârşit sufletul meu. Voi petrece bătând neîncetat în ușa milostivirii lui Dumnezeu, până când îmi va deschide”.Pentru că mărturiseşte în faţa împăratului că este creştin, împăratul porunceşte să i se taie mădularele. În cele din urmă i s-a tăiat capul.
