Nicoleta Dumitrescu
Expresia „Pâine şi circ” – ce îşi are izvorul pe vremea împăraţilor romani, care înţeleseseră că pot ţine în frâu masele oferindu-le pe lângă pâine şi distracţie, ca să-şi câştige popularitatea, pentru a le distrage atenţia de la problemele grave, dar şi ca să le obişnuiască mai ales cu realităţile crude de zi cu zi – este, mai mult decât oricând, valabilă şi în România.
Făcând o radiografie a ultimelor luni, aproape că nu este săptămână, chiar zi, care să nu înceapă sau să se termine cu circ. Iar balamucul care răzbate cel mai puternic, deşi are loc în spatele uşilor închise, se înregistrează în rândul celor cărora electoratul le-a oferit încrederea prin votul lor – politicienii, fie că sunt de la putere, fie în opoziţie. Mai mult, dacă este să luăm în calcul doar ultimele zile, cei de la putere par că au uitat că, teoretic vorbind, trebuie să se certe cu cei din tabăra cealaltă, din opoziţie, consumându-şi energia cu certurile între ei.
E adevărat, cauza războiului, care a ajuns în faza de confruntări „pe faţă”, este că, mai ales în situaţia principalului partid aflat la putere, s-au creat tabere, motivul sau motivele fiind că iubirea şi susţinerea pentru lider nu mai pot merge la nesfârşit, oricât şi oricum. Aşa că, plecând de la principiul că trebuie să existe, dar mai ales să se respecte democraţia, au apărut şi disidenţii. Numai că, firesc, mişcarea unora din front nu a fost aplaudată de ceilalţi, cu atât mai mult de lider. Prin urmare, în cazul acelora consideraţi mult prea vocali, rezultatul a fost punerea lor pe „făraşul” excluderii din partid. Nu a contat că respectivii făceau parte chiar din primul eşalon de conducere în partid, unul dintre ei fiind chiar fost ministru! Plecând de la faptul că s-a decis că s-a depăşit ceea ce s-a numit a fi „linia roşie”, s-a decis că respectivii trebuie, musai, îndepărtaţi, pentru liniştea partidului.
Dar, ceea ce s-a consemnat la începutul acestei săptămâni, prin înlăturarea a două voci critice, va aduce preconizata liniştire a apelor din PSD? Puţin probabil, apariţia lui Liviu Dragnea pe holurile Parlamentului cu două valize, una dintre ele fiind plină cu gogoşi, ca reacţie la o anchetă jurnalistică bazată pe o valiză cu documente ale societăţii Tel Drum, despre care se spune că a fost găsită de un sătean din Teleorman, confirmând că şi el însuşi, cu propriile arme, poate merge…până la capăt!
Pe de altă parte, şi mai trist este însă că, provocat de conţinutul celei de-a doua valize aduse de Liviu Dragnea, în care se aflau documente cu bătaie directă la şeful statului, şi acesta din urmă a considerat, probabil bazându-se pe aceeaşi existenţă a democraţiei exprimată în spaţiul public, că trebuie să reacţioneze. Şi nu a reacţionat marşând pe principalul său rol trecut şi în Constituţie, acela de mediator, discursul său fiind pe aceeaşi linie a războiului pe faţă.
Dar, de unde până unde atâta circ? Pentru că pâinea a fost asigurată, cu vârf şi îndesat, prin multitudinea de majorări salariale intrate în vigoare. S-au promis lefuri mari la bugetari? S-au dat! S-au promis majorări salariale în domeniul sănătăţii şi în învăţământ? S-au bifat! S-a mai pus ceva la salariul minim? Evident! Şi, în acest ultim caz, majorările se vor ţine lanţ, în contextul în care, deja, noi plusuri aşteaptă să intre în vigoare, după cum s-a anunţat, chiar de la începutul lunii viitoare. Mai grav este însă faptul că, dacă dai circul la o parte, nu se înrezăreşte, la capătul tunelui, nici măcar celebra luminiţă! Chit, că Sărbătorile de Iarnă vor aduce cu ele, automat, aprinderea beculeţelor în bradul de Crăciun şi pe marile bulevarde!
