Nicoleta Dumitrescu

  S-a spus mereu, inclusiv de către primari, că Legea venitului minim garantat promovează, pentru zeci de mii de români, statul degeaba, mai bine zis lenea,  în contextul în care, sub pretextul că nu-şi găsesc de lucru, persoanele apte de muncă au stat, ani de zile, cu mâna întinsă la ajutoarele sociale primite de la stat. De luna trecută, însă, lucrurile s-au schimbat radical, în sensul că actul normativ care modifică Legea venitului minim garantat – sau “legea împotriva lenei”, cum au botezat-o inclusiv unii dintre parlamentarii care au contribuit la modificarea actului normativ –  condiţionează  primirea banilor. Actul normativ, care a intrat în vigoare pe data de 22 octombrie,  prevede că refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrag, după sine, încetarea dreptului la ajutorul social. La sfârşitul lunii trecute, la nivelul judeţului Prahova erau întregistraţi peste 4000 de beneficiari de ajutor social, cei mai mulţi, peste 3.200, fiind din mediul rural. De departe, în topul localităţilor urbane cu cei mai mulţi beneficiari de ajutor social este oraşul Mizil, cu 241 de persoane, la polul opus, în mediul rural, fiind Păuleşti – cu doar trei beneficiari.

Persoanele apte de muncă, beneficiare ale Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, pot pierde ajutorul social dacă refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Acest lucru este posibil având în vedere faptul că, începând cu data de 22 octombrie 2018, a intrat în vigoare Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Astfel, potrivit noilor prevederi, refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrag încetarea dreptului la ajutorul social. În această situaţie, familia sau persoana singură pot solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului la ajutorul social. Legea nr. 416/2001 prevede că persoanele apte de muncă şi care nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, pentru încadrare în muncă, şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii. Prin persoană aptă de muncă, în conformitate cu prevederile legale, se înţelege persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare; nu urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi – prevăzută de lege; are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică pentru a fi aptă de prestarea unei munci.
De asemenea, noua lege prevede că „refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă în familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea dreptului”. Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform noilor prevederi, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. Acţiunile sau lucrările de interes local pot fi, dar fără a se limita la acestea, lucrări de salubrizare şi/sau de întreţinere spaţii verzi, de salubrizare/întreţinere obiective publice, inclusiv activităţi de sprijinire a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pe baza recomandărilor acestora, precum şi alte activităţi specifice stabilite prin hotărâre a consiliului local.
Conform datelor statistice, în România sunt aproximativ 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, realitate care demonstrează faptul că, în cazul multora dintre ei, intenţia de a-şi găsi un loc de muncă stabil a fost egală cu zero. Pe de altă parte, fie că au avut, fie că nu au avut fonduri, primarii au fost obligaţi să găsească bani şi pentru plata ajutoarelor sociale care trebuiau acordate acestor persoane, chiar dacă, nu de puţine ori, când erau chemaţi, prin oraş sau prin sat, să presteze diverse activităţi, respectivii beneficiari se îmbolnăveau brusc. La mijloc, de fapt, era lenea, mai uşor fiindu-le asistaţilor social să stea, ani la rândul, cu mâna întinsă la banii de la stat, decât să pună umărul la treabă. Iar lenea se instala şi atunci când aveau oportunitatea inclusiv să-şi găsească un loc de muncă stabil, nenumărate fiind situaţiile în care, atunci când se organizau burse de muncă locale, angajatorii să nu aibă bafta de a găsi din rândul asistaţilor social nici măcar un singur muncitor, situaţie valabilă şi în multe localităţi din Prahova. Pe de altă parte, dacă este să dăm timpul în urmă, în anii 2000 a fost celebră situaţia în care, pe străzile din Mizil, a fost difuzată, de la megafoane, melodia “Mi-e o lene de mă doare”, ca “dedicaţie” pentru cei care refuzau un loc de muncă în perioada în care era nevoie de muncitori pentru lucrări la infrastructura localităţii.
De altfel, conform informaţiilor primite de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova, la sfârşitul lunii trecute, oraşul Mizil figura, dintre localităţile din mediul urban, cu cei mai mulţi beneficiari ai venitului minim garantat, respectiv 241 de persoane.

Cei mai mulţi beneficiari ai ajutorului de la stat sunt în mediul rural

La data de 30 octombrie, în Prahova erau înregistraţi 4.021 de beneficiari de ajutor social, dintre care 781 din mediul urban şi 3.240 din mediul rural. Dacă, aşa cum menţionam, în mediul urban Mizilul este în topul localităţilor cu cei mai mulţi beneficiari, în restul oraşelor situaţia este următoarea: Ploieşti – 207 persoane, Boldeşti-Scăeni – 69 de persoane, Urlaţi – 67de persoane, Câmpina – 56 de persoane, Vălenii de Munte – 40 de persoane, Slănic – 31 de persoane, Plopeni, Comarnic şi Breaza – câte 16 persoane, Băicoi – 8 persoane. În mediul rural, cei mai mulţi beneficiari de ajutor social se află în localităţile Filipeştii de Pădure – 338 de persoane, Şotrile – 144 de persoane, Bucov – 121 de persoane, Ciorani – 103 persoane, Bălţeşti – 102 persoane. În schimb, cei mai puţini beneficiari sunt la Păuleşti – trei persoane, Ceptura- patru persoane, cu câte cinci beneficiari figurând Băneşti, Gorgota şi Plopu.