Nicoleta Dumitrescu
La un interval de numai două săptămâni după ce în țara noastră s-a desfășurat exercițiul ”Seism 2018”, cea mai amplă simulare de intervenție în caz de seism major care s-a desfășurat în Uniunea Europeană în ultimele două decenii, în România a avut loc – cu adevărat – cel mai mare cutremur înregistrat în ultimii 14 ani. Seismul cu magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, s-a produs în noaptea de sâmbătă spre dumincă în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea. S-a produs la ora 3.38, la o adâncime de 151 de kilometri, în apropierea oraşelor Nehoiu (17 km), Covasna (33 km), Întorsura Buzăului (37 km), Târgu Secuiesc (48 km) şi Vălenii de Munte (53 km), dar ”legănarea” dinspre zori i-a sculat din pat și pe locuitorii din alte zone ale județului Prahova, inclusiv din Ploiești. Seismul s-a produs nu cu mult timp înainte de trecerea la ora de iarnă, când ora 4:00 AM a devenit ora 3:00 AM. Având în vedere punerea în aplicare a Sistemului RO-ALERT, mulți dintre români se așteptau ca producerea acestui seism să fie, cu adevărat, primul eveniment despre care să fie alertați prin intermediul telefonului mobil. Dar Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că Sistemul RO-ALERT nu difuzează notificări în cazul seismelor anterior declanşării acestora.
După producerea seismului de 5,8 grade, la un inteval de două ore a avut loc și o replică, de dimensiune mai redusă, un motiv și mai mare de îngrijorare, mulți români gândindu-se la ceea ce este mai rău. Dar specialiștii în domeniu susțin că, în ciuda faptului că astfel de seisme pot produce panică, trebuie luată partea bună a unui astfel de eveniment. Iar de această părere a fost și directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului care a declarat, ieri, în cadrul mai multor intervenții, inclusiv televizate, că apariția unui cutremur în România de peste cinci grade Richter poate avea un efect benefic, întrucât se eliberează o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea.
Cutremurul s-a simțit la ora 3.38, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în mai multe zone din România, inclusiv în Prahova. Institutul Național de Fizica Pământului a anunțat inițial că magnitudinea seismului a fost 5,7 pe scara Richter, dar aceasta a fost revizuită, în scurt timp, la 5,8 pe scara Richter. Mai mult, cutremurul s-a simțit și în Bulgaria, Republica Moldova și la granița cu Ucraina. Epicentrul a fost în Buzău, la o adâncime de 151 de kilometri, fiind urmat de o replică, la două ore distanţă, cu magnitudine 3,2 pe scara Richter. Practic, însă, acest cutremur cu magnitudine 5,8 a fost cel mai puternic din ultimii 14 ani produs în România, pe mulți dintre prahoveni ”legănarea” nu doar că i-a trezit, ci i-a și sculat din pat, modul în care a fost simțit fiind împărtășit prietenilor inclusiv pe rețelele de socializare. De altfel, pentru cei care stau la bloc, a fi martorul unui cutremur mai mare nu este una dintre cele mai plăcute experiențe, mai ales când, odată cu patul, încep să ”tremure” toate din casă. De altfel, unii dintre cei care stau la etajele superioare și-au dat seama, imediat, după modul în care au simțit zgâlțâitura, că a fost vorba despre un seism de aproape de șase grade, ceea ce s-a și confirmat ulterior. La nivel național, autorităţile au precizat că nu au fost raportate victime şi nici pagube materiale. Au fost însă oameni care au sunat la 112, în Bucureşti, de exemplu, fiind înregistrate mai multe apeluri care raportau atacuri de panică. În Prahova, însă, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență nu a raportat că s-ar fi înregistrat cazuri în care prahovenii să sune și să reclame vreun incident, după producerea seismului.
S-a eliberat o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea
Faptul că acest seism a fost cel mai mare din ultimii 14 ani a fost confirmat, ieri, și de către specialiștii în domeniu în numeroasele lor intervenții, fie televizate, fie acordate sub forma unor precizări făcute reprezentanților diverselor agenții de presă. Astfel, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a declarat, pentru Mediafax, că seismul de magnitudine 5,8 produs în Buzău şi resimţit și în Capitală este cel mai puternic din ultimii 14 ani, precizând însă că nu sunt semne privind un cutremur major curând. „Da, aşa este corect (este cel mai mare cutremur din ultimii 14 ani -n.r.). Este un cutremur de adâncime în partea cea mai adâncă a judeţului Vrancea, la 151 de kilometri, este de magnitudine moderată, calificăm noi. Chiar dacă a fost ceva mai mare, el intră în categoria cutremurelor moderate, care nu produc pagube. Sunt simţite, pot produce panică, dar nu au efecte deosebite. În general s-a simţit numai unda, cea mai puternică undă transversală care vine ceva mai târziu şi a durat cam 5 secunde aproximativ. A fost o mişcare scurtă”, a declarat Mircea Radulian.
Pe de altă parte, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului a mai precizat, pentru aceeași sursă, că este posibil ca în următoarele zile să se mai înregistreze și alte replici ale cutremurului de 5,8 grade, însă scăzute în intensitate. „Ca activitate, este un regim la care ne aşteptăm în Vrancea. În primul rând cutremure mici de 2-3 grade, cam 15 pe lună aproximativ statistic, acestea vor fi în permanenţă. Anul acesta a fost o activitate mai slabă, anul trecut a fost o activitate normală. Cutremure mari, de peste 5, sunt mai rare, nu e obligatoriu să avem anul acesta. E posibil să nu avem niciunul, acestea sunt doar prognoze, iar un cutremur mare este foarte greu de prognozat. E posibil să apară cam oricând, dar sunt rare. Poate fi peste 5 ani, peste 10 ani un cutremur peste 7 grade. Astea mari sunt rare, cam două-trei pe secol. Acum suntem într-o perioadă mai liniştită, nu avem semne că va veni un cutremur mare foarte curând”, a mai menționat Mircea Radulian. De altfel, acesta a mai declarat, tot ieri, într-o intervenție televizată, că este normal ca, la un anumit interval de timp, să apară astfel de cutremure moderate. Acesta a susținut că apariția unui astfel de cutremur în România poate avea un efect benefic, întrucât se eliberează o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea: „E un cutremur moderat, ceva mai mare, este un cutremur normal pentru zona Vrancea. Cutremure de magnitudine 6 se produc la intervale de câțiva ani. El a apărut și pe fundalul unei activități ceva mai slabe, în ultimul timp. Activitatea seismică înseamnă și o acumulare și are un efect benefic pentru că a eliberat energia acumulată în ultima vreme”.
RO-ALERT nu difuzează notificări în cazul seismelor
Având în vedere faptul că, recent, a fost pus în aplicare și sistemul de alarmare RO-ALERT, mulți dintre români se așteptau că vor primi pe telefonul mobil și o atenționare privind acest cutremur, care să fie însă una reală, nu una de probă, așa cum s-a întâmplat când a fost perioada de testare. Dar, ieri, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a precizat că Sistemul RO-ALERT nu difuzează notificări în cazul seismelor, cu atât mai mult anterior declanşării acestora. „În cazul seismelor, Sistemul RO-ALERT nu va difuza notificări anterior declanşării acestora. Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecinţe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populaţiei, cu măsuri de protecţie adecvate, de exemplu puncte de distribuţie a ajutoarele de urgenţă”, a precizat IGSU. De altfel, și secretarul de stat în MAI şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a afirmat, ieri, tot în numeroase intervenții, că scopul RO-ALERT îl reprezintă avertizarea populaţiei, prin telefonul mobil, cu privire la fenomene meteo extreme, precum sunt furtunile și inundaţiile, sau chiar un atac terorist, precizând că alertele nu vor fi transmise şi în caz de cutremur, pentru a evita panica. „Încă de la început s-a explicat că sistemul RO-ALERT nu este menit să trimită alerte înainte de cutremur, ci ulterior, dacă va fi cazul”, a declarat Raed Arafat.
Notificări prin aplicaţia Telegram
O aplicație de alertă cutremure poate fi instalată prin Telegram, o variantă la Whatsapp. De altfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 3:38, telefoanele care au aplicația instalată și care au fost conectate la Wi-fi sau date mobile au început să țiuie, atenționând asupra apariției unui cutremur de 5,8 grade pe Richter. Timp de un minut, intensitatea cutremurului – în timpul producerii acestuia – a scăzut de la 5,8 grade la 5,6 grade pe Richter.
Se poate primi alertă seismică timpurie pe telefoanele cu Android sau iOS, instalând aplicația Telegram din Google Play sau App Store. Pentru a configura alerta seismică pe telefon, trebuie urmați câțiva pași, instrucțiunile fiind similare atât pentru telefoanele cu Android, cât și pentru iPhone/iPad/iPod.
Activarea alertei se poate face în funcție de gradul de intensitate al cutremurelor, adică poate fi selectată doar opțiunea pentru seisme mai mici sau mai mari de 5 grade, între 5 și 6 grade pe Richter, sau doar peste 6 sau 7 grade. De asemenea, notificările prin earthbot, aplicație de asemenea instalabilă pe Telegram, reprezintă o altă variantă pentru a primi notificări în legătură cu mișcările tectonice. Aceasta, spre deosebire de alerta cutremur, nu are posibilitatea de a selecta seismele de o anumita intensitate, ci toate vor intra în aceeași aplicație, indiferent de câte grade are seismul pe Richter.
Blocuri cu bulină roşie, incluse din nou pe lista programului de finanţare a lucrărilor
De departe, cei care intră cel mai repede în panică la producerea unui seism sunt cei care locuiesc în imobilele cu celebrele buline roșii, adică în blocurile care au fost afectate de mișcările tectonice produse de-a lungul anilor, după construirea lor. Și în Prahova sunt zeci de blocuri pe care au fost lipite aceste celebre buline, însă foarte puține dintre acestea au beneficiat și de lucrări de consolidare. Pe de altă parte, de la nivel național se alocă fonduri pentru realizarea proiectelor tehnice, fără însă ca aceste inițiative să se finalizeze și practic, adică și cu intervenții la structura de rezistență a blocurilor. Astfel, la nivel național, programul de acţiuni pe anul 2018 include un număr de 93 de clădiri de locuit multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, în vederea execuţiei lucrărilor de intervenţie şi a elaborării proiectării lucrărilor de intervenţie, 84 fiind renominalizate din programul aferent anului 2017.
Din această listă, șapte blocuri cu bulină roșie din Ploiești și trei din Câmpina au intrat pe lista pentru finanțarea proiectării, iar unul singur – din Câmpina – pentru execuție lucrări de intervenție.
