Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a făcut public documentul care stă la baza propunerii de creştere a salariului minim de la 1 noiembrie la 2.080 de lei, posibilă măsură anunţată sâmbătă de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Documentul nu prevede însă şi impactul bugetar al implementării măsurii, anunţă Mediafax. Propunerile care se regăsesc în documentul menţionat sunt: 1. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.080 lei/lună, începând cu
1 noiembrie 2018. 2.Introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), începând cu 1 noiembrie 2018. 3.Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018. 4.Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puţin 45% începând cu anul 2020. Printre motivele invocate care au stat la baza propunerilor menţionate au fost şi cele care au vizat faptul că numeroşi lucrători cu normă întreagă câştigă venituri sub nivelul minim de subzistenţă sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariaţi. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situaţia este şi mai gravă în ceea ce priveşte rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parţial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28. S-a mai precizat însă că, printre altele, creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1.900 lei la 2.080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 uncte procentuale). Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim va stimula consumul şi cererea agregată şi implicit creşterea economică. De asemenea, creşterea salariului minim este necesară ţinând cont şi de lipsa acută de forţă de muncă din România. De altfel, s-a menţionat, printre altele, că majorarea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă. Mai mult, majorările salariului minim ar conduce şi la reducerea inegalităţilor de venituri, în contextul în care România ocupă locul 7 în UE în ceea ce priveşte inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.
