Azi se lansează o nouă procedură de achiziţie pentru A3 Ploiești-Brașov
Violeta Stoica
Nenumăratele tentative de a încheia un contract pentru continuarea autostrăzii A3 de la Ploiești spre Valea Prahovei duc deja anunțul făcut săptămâna trecută de către premierul Viorica Dăncilă într-o lume a poveștilor ori a zicalelor românești care se potrivesc de minune proiectului construirii autostrăzii care să lege Capitala de Brașov.
Nici nu mai contează dacă ne gândim la “aceeași Mărie cu altă pălărie” sau la morala din “Petrică și lupul”, având în vedere istoria deja mult prea cunoscută și întortocheată a construirii arterei de viteză de la Ploiești la Brașov.
Prin urmare, astăzi, se lansează o nouă procedură de achiziție în regim public-privat pentru semnarea, în sfârșit, a unui contract cu o firmă sau o asociere de firme capabile să construiască în sfârşit cel mai râvnit tronson din autostrada A3, cel care ar urma să parcurgă Valea Prahovei și, într-un final, să reducă atât timpul de staționare în trafic, cât și nervii șoferilor.
De la dialogul competitiv al lui Radu Berceanu – fost ministru al Transporturilor prin 2008 – s-a ajuns la selecția competitivă, zece ani mai târziu, în vremea Vioricăi Dăncilă.
“Mă bucur să anunţ că, luni (n.n. – astăzi), se va lansa licitaţia pentru realizarea autostrăzii Ploieşti – Braşov, în parteneriat public-privat, un proiect aşteptat de mult timp şi pentru care Guvernul a făcut eforturi în ultimele luni. În termen de 30 de zile, investitori români şi străini pot depune ofertele, iar tipul licitaţiei va fi selecţia competitivă. Vor urma negocieri cu investitorii selectaţi, astfel încât în luna decembrie estimăm semnarea acordului de parteneriat public-privat pentru realizarea acestei autostrăzi”, a declarat Viorica Dăncilă, joia trecută, la Palatul Victoria.
Ceea ce înseamnă că procedura de atribuire a contractului de construire a sectorului Ploiești-Brașov al autostrăzii A3 reia o temă mai veche, de acum 10 ani. În anul 2008, pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus de Radu Berceanu, se utilizase termenul de dialog competitiv pentru rezolvarea problemei selecției unui partener economic al statului care să pună în practică proiectul mai redus al sectorului Comarnic – Brașov.
Ca multe alte tentative, de la Berceanu și până în prezent, au fost “n” proceduri lansate și împotmolite – pe parcurs – în diferite stadii. Unul chiar și după semnarea contractului!
A trecut aproape jumătate de secol de la ideea unei autostrăzi pe Valea Prahovei
“Primele studii care vizau o rețea de autostrăzi în România au fost realizate de către inginerii Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA), în perioada 1967-1970, pe baza recensămintelor de circulație efectuate în anii 1965 și 1967-1968 și au fost cuprinse într-un volum intitulat «Studiu general privind construirea de autostrăzi în România»”, se arată în documentele care stau la baza inițierii unei noi proceduri de achiziție pentru construirea unei autostrăzi care să lege Bucureștiul de Ploiești și, mai departe, de Brașov, prin Valea Prahovei. În anul 1977 a fost elaborat programul european pentru realizarea unei infrastructuri integrate (coridoare de transport PAN EUROPENE), cu participarea a zece state, printre care se afla și România. Studiul a fost elaborat de Institutul Național de Proiectare în Transporturi, institut care ulterior, după 1990, devine IPTANA SA.
Este adevărat că s-a unit (deși nu integral) Capitala de Ploiești, printr-o autostradă, dar despre sectorul complet de la Ploiești la Brașov nu s-a vorbit decât în măsura în care s-a tot pus pe tapet tronsonul Comarnic-Brașov.
În studiul de fundamentare se arată care ar fi caracteristicile tehnice ale sectorului de la Ploiești la Comarnic: traseul autostrăzii are o orientare generală spre Nord – Vest, fiind paralel și cât mai aproape de calea ferată București-Brașov, iar principalele lucrări de artă prevăzute ar fi nodurile rutiere de la Centura Ploiești Vest (km 10) și nodul de la Bănești (km 31), șase poduri peste râul Prahova și Valea Sarului, șase pasaje peste calea ferată și 12 pasaje peste drumuri locale.
Pe hârtie, din taxa de autostradă se scot bani mulţi
Studiul adoptat în Guvernul României privitor la viitoarea autostradă Ploiești-Comarnic-Brașov prevede și taxele de utilizare de pe viitoarea autostradă Ploiești-Brașov: 6,3 euro/100 km pentru autoturisme, 8,8 euro/100 km pentru vehicule comerciale grele și 12,6 euro/100 km pentru autocare.
Astfel, conform documentului menționat, publicat în Monitorul Oficial, “din calcule rezultă că pentru perioada 2023-2043 pentru autostrada Ploiești – Brașov (Cristian) încasările minime rezultate numai din taxa de utilizare a autostrăzii pe acest sector vor fi de aproximativ 1.375 milioane de euro”, iar “în ceea ce privește traficul pe tronsonul București-Ploiești, în lungime de aproximativ 62 km, conform datelor estimate de prognoza de trafic, (…) din calcule rezultă un venit minim total numai din taxa de utilizare a sectorului de autostradă București-Ploiești pentru perioada 2019-2043 de aproximativ 750 milioane de euro (…). Deci valoarea minimă totală obținută numai din taxa de utilizare a autostrăzii București-Brașov (Cristian) pentru perioada 2019-2043 este estimată la suma de 2.125 milioane euro”.
