Nicoleta Dumitrescu
Reţinerea viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, joi noapte, după mai multe ore de audieri, fiind acuzat de trafic de influenţă, scoate la iveală faptul că nu există domeniu, în România, în care nimic să nu se fi făcut fără să fi existat măcar o singură “proptea”.
Iar când vine vorba de proptea, automat, la mijloc sunt şi gologani, de ordinul a unu- două milioane de euro, pe un român obişnuit trecându-l năduşelile doar la gândul ce ar însemna atâta bănet transformat în lei!
Cert este că, în ceea ce-l priveşte pe
Olteanu, surpriza a fost una de proporţii, atât pentru el – răscolidu-se evenimente peste care a crezut că s-au aşternut tăcerea şi praful – cât şi pentru instituţia unde era angajat – BNR, implicit partidul care l-a susţinut şi promovat-PNL. Ba, ca să arate, chipurile, cât de imparţial poate fi un partid în astfel de momente sensibile, când se aude zornăit de cătuşe, conducerea liberală s-a şi grăbit, ieri – după ce DNA a confirmat traficul de influenţă al lui Olteanu petrecut în 2008, când ar fi primit un milion de euro printr-un intermediar, la sediul unui partid politic– să spună că justiţia trebuie să-şi facă datoria în absolut orice situaţie şi în cazul oricărei persoane, iar cine a greşit trebuie să plătească!
Aşa o fi, însă, problema care se pune este alta. După cum se vede, nu este partid fără să nu aibă încrengătura sa, de oameni sus-puşi sau mai bine spus puşi sau ajunşi pe nişte funcţii cheie, fără ca scara pe care s-au urcat să nu fie, pe undeva, putredă.
Iar asta se vede ulterior, numai după ce, după o perioadă de timp, unii – prinşi la jumătate din cauza neregulilor cu care ei înşişi s-au ocupat – i-au „turnat” pe alţii, în speranţa că vor scăpa mai ieftin când ar urma să fie decisă pedeapsa constând în lipsirea de libertate.
Mai grav este însă că, odată cu trecerea timpului, răscolirea unor evenimente, considerate apuse, aduc în lumină un anumit „mod de operare”, în anumite cercuri, pentru a se obţine ceva.
Dar, având în vedere că acest caz nu este unul singular, este clar, practica menţionată este una moştenită, cu menţiunea că aceasta nu era la îndemâna oricui, ci doar a acelora care se învârteau şi încă se învârtesc în cercuri înalte, mai ales în spatele unor uşi, obligatoriu de partid.
Totodată, oricât ar dori unii dintre liderii politici să se eschiveze şi să-l ia pe „nu” în braţe, mai mult ca sigur n-a fost an electoral în care candidaţii – nu mai contează numele lor – să nu fi avut parte şi de gologani veniţi pe anumite filiere, scopul fiind acela ca, ulterior, în numite momente, un X sau Z să aibă „proptele” ca să ajungă „unde trebuie”. Iar dovada că este aşa şi nu altfel stă chiar în acţiunile DNA, care anunţă că un nou „muşteriu” a fost pus pe lista celor acuzaţi de corupţie. Cine urmează? Rămâne de văzut, cert este că s-a anunţat că lista rămâne deschisă!
