Sfântul Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului a primit de la însuşi Domnul Hristos mărturia că el era cel mai mare dintre toţi oamenii născuţi din femeie şi cel dintâi între Profeţi. Pe când încă se afla în pântecele mamei sale, el a tresărit de bucurie în preajma lui Mesia pe care îl purta în ea Prea Sfânta Maică a Domnului. La maturitate, el, „de care lumea nu era vrednică” (cf Evrei 11:38), se retrase în pustiu, acoperit cu o haină din păr de cămilă şi încins cu o curea de piele, aceasta semnificând stăpânirea tuturor pornirilor trupeşti. În anul 15 al domniei lui Tiberiu Cezar (anul 29), Ioan, când a auzit Cuvântul lui Dumnezeu în pustie, se duse în regiunea Iordanului, pentru a predica pocăinţa către mulţimile care veneau la el, atrase de viaţa sa îngerească. El îi boteza în apele Iordanului în semn de curăţire de păcatele lor, şi pentru a-i pregăti să îl primească pe Mântuitorul el îi îndrumă să facă mai curând roade vrednice de pocăinţă, decât să se laude că sunt fiii lui Avraam. Pentru că poporul se întreba dacă nu era el Mântuitorul aşteptat de atâtea generaţii, Ioan le spuse: „Eu vă botez cu apa, dar vine altul mai mare decât mine, El vă va boteza cu foc şi cu Duh Sfânt”.
Acasă Spiritualitate Pomenirea taierii cinstitului cap al cinstitului slavitului Proroc inainte-mergator si...














