Florin TANASESCU
După reușita implementării de către Ion Iliescu a “modelului suedez” în România, unii dintre ai noștri sunt convinşi că se poate și invers – aplicarea modelului românesc în Suedia. Tocmai de-aia, din ce în ce mai mulți etnici din Ferentari vor să lucreze prin nordul Europei, context în care trimit și scrisori de intenție la diverse firme specializate în atragerea de specialiști. Iată cum, aplică un conațional de-al nostru pentru un astfel de job:
“M-am născut lângă Carpați, la poale de munte. Aplic pentru acest job suedez cu condiția de a fi remunerat cum trebuie: în funcție de dexteritate, fiindcă eu mai cred încă în deviza nici muncă fără pâine, dar nici pâine fără să întinzi mâna.
După cum pe-aici, pe la noi, unii sunt corporatiști, eu aș vrea să fiu divizionist. Adică să fiu șef de divizie pentru Europa de Est la vânzarea de Husqvarna, să tăiem răul de la rădăcină, adică pădurile care-au mai rămas în picioare. La noi se zice că mereu se găsește câte o coadă de topor care taie o pădure, dar e mai eficient s-o razi cu motoferăstrăul. Vă dați seama când m-oi întoarce eu în țară, ca șef la divizia drujbe, coborând din charterul cu coviltir ? Las mască pe români, mă autoinvit la Măruță în emisiune și-i aduc și idee de titlu: «S-a văzut țiganu-mpărat».
Lucrez perfect în echipă ( am făcut parte dintr-o grupare infracțională, numită partid, specializată în prostirea alegătorilor), am predispoziție pentru orele suplimentare (adică să muncesc și noaptea, când toate pisicile sunt negre iar proprietarii apartamentelor de la parterul blocurilor dorm ).
Pentru a nu fi dezrădăcinat prea brusc de metehnele românești, să nu simt ce înseamnă carevasăzică înstrăinarea, vreau un job provocator. Să mă explic: provocator fiindcă pe la noi, a face un drum, București – Sinaia, e o adevărată provocare, un test de rezistență psihică, dar mai ales fizică, fiindcă îți trebuie oase tari să stai în scaun, pe patru roţi, între Posada și Comarnic, trei ore la dus, cinci la-ntors. Vă dați seama cât au suferit strămoșii mei făcând ruta asta cu atelajul hipo ?
Aplic pentru o slujbuliță în Suedia și din cauza faptului că, din punct de vedere profesional, nu mă simt împlinit. Aici, meseria mea de zi e privitul la televizor; am văzut politicieni în cătușe, am văzut atentate pe internet împotriva Codruței Kovesi, înmormântări și furturi live, chestii deocheate și colorate, deci ce-aș mai putea spera de la micul ecran ?
Am activat, o perioadă, pentru cauze nobile, măsluind semnături de adeziune pentru unii candidați independenţi, pentru delfinii lui Remus Cernea și, desigur, furând fier vechi. Nu am ratat niciun miting de susținere a Antenei 3. Entuziasmul meu a atins limite nebănuite atunci când i-am ras una unui jandarm, de l-am băgat în spital mai mult de 20 de zile, eu făcând parte din galeria unei echipe proaspăt desființate de Curtea de Apel București, Rapid. De-aia aplic eu pentru un job la dv, fiindcă am în cap doar un refren «Suntem peste tot acasă/Porțile ni se deschid». Mai ales în Suedia, fiindcă în Franța are toate șansele să ajungă la guvernare partidul Mariei le Pen, și mă «anvoiază» cu prima cursă înapoi, la România, mânca-i-aș ideile ei de naționalistă! Hai pa, vă pup în suedeză !
P.S. Aterizez la Stockholm după ce scap de controlul judiciar”.
