Lucian Avramescu
Aproape jumătate din profesorimea română e necalificată, o spun statisticile oficiale. Școlile, nu doar din sate, pun plombe de sărăcie, reparând măselele unui învăţământ bolnav, cu ce se nimerește. Așa se face că te poţi trezi pe treptele festive ale școlii, la deschiderea anului pentru clasele cu ţânci, cu un tractorist care pozează în învăţător și cu o măturăreasă mai mândră decât directorul instituţiei, ambii proprietari ai unui negoţ cu dulciuri expirate care omoară copii, găzduit chiar în curtea instituţiei.
Președintele ţării zicea, luni, la Alba Iulia, unde s-a zidit piatra de temelie a Unirii Mari, citind fără entuziasm un text scris probabil de o fostă ziaristă formată la AMPress, că profesorul trebuie să fie modelul de viaţă al învăţăcelului, ăla mic fiind obligat să ajungă, pe calapodul dascălului, cetăţeanul inimos de mâine. Iohannis e și el dascăl de liceu care a predat, dacă nu mă păcălesc, fizică. De la el, elevii ar putea învăţa tehnica de a ajunge președinţi de ţară, mai puţin formula transmiterii emoţiei, a discursului care înflăcărează, a iubirii de școală, de înaripări. Președintele a vorbit mort la Alba Iulia, ca un dentist care-ţi spune să stai cu gura căscată și atât.
Nu-i știu, domnului Iohannis, decât calitatea de a fi neamţ. Pentru asta l-am votat, sașii noștri fiind un model de spirit gospodăresc. Mi-e teamă că președintele, înregistrat din greșeală la Sibiu, e născut pe Dâmboviţa, din părinţi care – chiar dacă trăiesc în Germania – sunt români get beget. El mi-a arătat un miticism plictisit, chiar dacă s-a luat moale de un guvern pesedist răpciugos, care face un pas în faţă și doi îndărăt – ceea ce-i adevărat. Să te baţi cu Dragnea și la sunetul clopoţelului, la începutul frumos al școlii, e o rușine pentru un președinte care se respectă.
Să fiţi, se adresează șeful statului, dăscălimii române, modele pentru elevii voștri! Păi ce model poate fi un pensionar alcoolic, pe care-l știu de mic, și mătura jumulită a unei coafeze din Urlaţi care predă matematică la liceul din Mizil?
Ne-au plecat pe rând doctorii, cercetătorii din știinţele complicate, iar la începutul anului școlar constatăm că președintele cere să fie modele de urmat unor profesori care nu mai sunt, sau atunci când sunt, trebuie număraţi pe sărite, din doi în doi.
Nu scriu acum – voi reveni – despre tristul început de an școlar într-o Românie care n-a făcut autostrăzi, fiindcă investește în învăţâmânt, și n-a făcut, de Centenar, o trecătoare prin Carpaţi practicabilă, între ţara din Nord și cea din Sud, pentru că a cheltuit prea mult în spitale și a reparat din greu gripe și maladii. Halal!
