De la Ploiești, s-a lansat ideea ca primăriile să fie la curent şi cu cei care vor să-şi caute norocul peste hotare
Nicoleta Dumitrescu
Plecând de la faptul că foarte mulţi români au plecat la muncă în străinătate – numărul lor fiind de aproape 10 milioane, conform ultimelor statistici – dar și de la constatarea că destui au fost aceia care au picat în capcana traficului de persoane sau a muncii neplătite, autorităţile centrale au demarat o campanie de informare pe această temă. O astfel de acţiune a avut loc, ieri, la Ploieşti, invitaţi fiind reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale din Prahova, având în vedere faptul că responsabili din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni au avansat ideea că n-ar fi rău ca funcţionarii din primării să se ocupe şi de activitatea ce vizează plecarea românilor la muncă în străinătate. Dacă la nivelul fiecărei administraţii locale ar exista date exacte despre numărul celor plecaţi în afara ţării, dar mai ales despre unde şi ce activităţi vor presta, atunci şi autorităţile centrale ar putea gestiona, mai eficient, multiplele cazuri de exploatare sexuală, de muncă neplătită, de abuz fizic şi de intimidare de care au parte, din păcate, foarte mulţi conaţionali care, în speranţa unui trai mai bun, pică victime grupărilor de trafic de persoane.
Ieri, la Ploieşti, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a organizat o acţiune în cadrul campaniei lansate la nivel naţional și intitulată “Informare acasă! Siguranţă în lume!”, scopul fiind de a se realiza o informare corectă și cât mai completă a potențialilor migranți români în ceea ce privește drepturile pe care le au în statele membre ale Uniunii Europene. Prezentarea s-a desfăşurat cu sprijinul Instituției Prefectului Prahova și al Consiliului Județean Prahova, la expunerile făcute de către reprezentanţii Ministerului pentru Românii de Pretudineni, dar şi de la Agenţia Naţională pentru Trafic de Persoane, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, toate din Prahova, fiind prezenţi reprezentanţi ai primăriilor din judeţ. Unul dintre motivele pentru care la această reuniune au fost chemaţi cei din unităţile administrativ–teritoriale a fost acela că, aşa cum a declarat Victor Ionescu, subsecretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, s-a avansat ideea ca, la nivelul fiecărei primării, să se realizeze şi o centralizare a persoanelor care s-au hotărât să plece la muncă în străinătate. “Ar fi bine să existe o evidenţă, pentru fiecare localitate în parte, a celor plecaţi în străinătate. V-aş ruga să luaţi în considerare acest lucru, pentru că v-ar ajuta şi pe dumneavoastră, ca reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale, dar şi pe noi, cei din minister, atunci când semenii noştri se confruntă cu probleme. Dacă se vor cunoaşte date exacte în ceea ce priveşte locul şi ce activitate vor presta, atunci se vor putea găsi şi soluţii în caz de nevoie”, a declarat oficialul ministerial. Plecând de la capcanele în care pot cădea românii care sunt amăgiţi că se vor putea îmbogăţi peste noapte muncind în străinătate – expuse prin intermediul unui film de prezentare – s-a concluzionat că sunt multiple situaţiile în care, cu adevărat, românii pot fi păcăliţi că-şi pot găsi norocul departe de ţară. Tocmai de aceea, scopul acestei campanii este acela ca românii care vor să plece la muncă în străinătate să fie cât mai bine informaţi. Astfel, s-a precizat că este necesară informarea cu privire la cadrul legislativ specific fiecărui stat-gazdă, la condiţiile și garanțiile de siguranţă de la locul de muncă, la condiţiile contractuale, precum şi la drepturile şi obligaţiile care decurg din acestea cu privire la locul de muncă. Tocmai în acest context, s-a făcut precizarea că EURES ajută pentru găsirea unui loc de muncă legal în străinătate, reprezentând o reţea de cooperare între serviciile publice de ocupare din statele membre UE şi ale Spaţiului Economic European şi Comisia Europeană, creată pentru a facilita libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene, a Spaţiului Economic European şi Elveţia.
Ofertele de muncă, pline de capcane
Potrivit campaniei “Informare acasă! Siguranţă în lume”, informarea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pe care le au românii în ţările în care intenţionează să muncească, să studieze sau să locuiască, inclusiv la drepturile sociale – beneficii sociale şi servicii sociale- specifice fiecărui stat în parte, reprezintă una dintre regulile de care trebuie să ţină cont cei care s-au hotărât să-şi încerce norocul peste hotare. Totodată, s-a menţionat că ofertele de muncă sunt şi pline de capcane. În acest context, s-a pus accentul pe faptul că nu trebuie acceptate cu uşurinţă ofertele de muncă găsite prin intermediul anunţurilor online, al convorbirilor telefonice sau al recomandărilor cunoscuţilor. De asemenea, nu trebuie acceptată plecarea la muncă în străinătate fără un contract de muncă sau forme legale de angajare acceptate în ţara de destinaţie, una dintre reguli fiind aceea ca să nu fie înstrăinate cartea de identitate sau paşaportul. “ Ofertele de muncă în străinătate în care, printre altele, sunt oferiţi bani pentru a se ajunge la destinaţie sau în care casa, masa şi transportul sunt gratuite trebuie să ridice mari semne de întrebare. Cei care vor să plece la muncă în străinătate nu trebuie să creadă în promisiuni false, să accepte munci ilegale, bani sub formă de împrumut sau pentru rezolvarea unor probleme. Actele personale de identitate nu trebuie predate nimănui, cu excepţia oficialilor de la vamă sau poliţie. Niciun angajator nu solicită acte de identitate în original, cu atât mai puţin o persoană fizică, una care a intermediat găsirea unui loc de muncă”, au fost recomandările transmise ieri, în cadrul reuniunii de la Ploieşti, şi de care ar trebui să ţină cont toţi cei care s-au hotărât să muncească în străinătate. De asemenea, s-a menţionat faptul că românii care s-au hotărât să plece la muncă în străinătate vor trebui să țină cont şi de următoarele aspecte: să verifice dacă în ţara în care urmează să se deplaseze au nevoie de procurarea, în prealabil, a unei autorizaţii de muncă; la semnarea contractului de muncă trebuie citite cu atenţie toate prevederile; trebuie încheiată o asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă care să acopere întreaga perioadă de şedere în străinătate; înainte de plecarea din România trebuie anunţată o persoană de încredere căreia i se va spune cu cine, unde şi cum pleacă din ţară; şederea în străinătate trebuie înregistrată atât la autorităţile locale, cât şi la Misiunea Diplomatică sau Oficiul Consular al României în acel stat. Nu în ultimul rând, s-a făcut recomandarea ca să se stabilească o parolă, un cuvânt cheie sau un semn de recunoaştere care să se poată folosi în comunicarea cu persoanele din ţară, în situaţia în care vor fi probleme, iar acest lucru nu va putea fi transmis în mod direct.
Riscurile muncii „la negru” în străinătate
Totodată, s-a pus accentul şi pe faptul că munca neplătită, abuzul fizic şi intimidarea sunt ilegale. În acest context au fost scoase în evidenţă şi riscurile la care pot fi expuşi cei care acceptă să lucreze “la negru” în străinătate: condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, nu se primesc banii pentru munca prestată, salariul este sub nivelul muncii depuse şi sub salariul minim din acea ţară, nu se beneficiază de asigurare medicală, asigurare în caz de accident, cotizare pentru pensionare, salariul primit nu acoperă cheltuielile de întreţinere, persoanele în cauză devin ţinta grupărilor de trafic de persoane.
Pe de altă parte, s-a făcut precizarea că există modalităţi în care pot fi sesizate abuzurile, dacă a fost lezată demnitatea prin propuneri sexuale, dacă se lucrează în condiţii de muncă insalubre sau unde nu este asigurată igiena. Una dintre modalităţi este să se sune la Help – Line ANITP (Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane), structură de specialitate aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne: 0800.800.678 (apelabil gratuit în România) sau +4021.313.31.00 (apelabil cu tarif normal din străinătate). De asemenea, pentru informaţii consulare, Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţie românilor aflaţi peste hotare Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate, care funcţionează 24 de ore/7 zile în regim de CallCenter, mail center şi portal.