Violeta Stoica
Anul 2018 pare să fie unul atipic pentru agricultura din România, iar fermierii din Prahova au simțit pe propriile lor culturi problemele cauzate de schimbările de vreme. Dacă în zonele în care sistemele de irigații au fost repuse în funcțiune după 16 ani de inactivitate, cum este cazul stației de pompare de la Drăgănești, s-a văzut diferența la rezultatul final – culturile de porumb fiind salvate datorită apei primite artificial -, au existat, la polul opus, și sute de hectare de culturi agricole care fie au fost abandonate, fie au fost recoltate spre a fi folosite drept furaj destinat hranei animalelor.
A fost anul extremelor pentru fermieri, caracterizat de către directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova, Mita Enache, drept una dintre campaniile agricole foarte dificile, într-un an foarte dificil din punct de vedere climatic.
Producătorii mari, cu putere financiară, care au investit în utilaje moderne și care nu au fost influențați foarte mult de vreme – date fiind sistemele de irigații proprii sau din rețeaua națională – s-au situat peste media județeană la culturile de grâu, recolta în aceste cazuri fiind considerată una foarte bună.
Prahova are 247.000 de hectare de teren agricol, însă reticența care încă mai există în rândurile fermierilor de a se asocia pentru a avea acces la fonduri pentru achiziția de utilaje performante – probabil o reminiscență a temerii din perioada colectivizării comuniste – a condus la situații de la o extremă la alta.
Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova au prezentat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, situația recoltei din vara anului 2018, care – la grâu și la orz – a fost mai mică decât în anii anteriori. În acest an, s-au înregistrat 3.600 kg/ ha (suprafața cultivată fiind de 35.185 hectare), iar la orz – 4.021 de kg/ ha. Pentru că, în prima jumătate a anului 2018, din punct de vedere meteorologic, a fost una dintre cele mai dificile perioade pentru agricultură, în Prahova au fost afectate circa 1.100 de hectare de culturi agricole, iar pentru cele care îndeplinesc condițiile vor fi acordate despăgubiri, suma solicitată la nivelul județului Prahova ridicându-se la 2,14 milioane de lei, însă banii vor fi acordați după finalizarea dosarelor.
Anul agricol 2018 a trecut prin mai multe fenomene, din punct de vedere meteorologic, ceea ce a condus la afectarea culturilor, astfel că, dacă la începutul anului au fost ploi abundente care au produs fenomene de băltire, această perioadă a fost urmată de temperaturi foarte ridicate și de o lipsă a precipitațiilor. Cel mai grav a fost că, în perioada de recoltat, au venit din nou ploile torențiale care au compromis sute de hectare de culturi agricole, care fie au fost abandonate pe câmp, fie au fost recoltate ca furaj pentru hrana animalelor.
Expresia “Norocul și-l face omul cu mâna lui” pare să se muleze, anul acesta, pe unele zone agricole din Prahova, în care folosirea sistemelor de irigații a salvat culturile. Este cazul zonei Drăgănești, unde, în 2018 – după 16 ani – a intrat în funcțiune stația de pompare necesară sistemului de irigații, astfel că, pur și simplu, porumbul a fost salvat pe suprafețe mari de teren, potrivit directorului executiv al DAJ Prahova, Mita Enache (foto). Pe de altă parte, însă, în privința producției de grâu, acolo unde media la hectar a fost de 3.600 de kilograme, în fermele mari s-au obținut 8.000 de kilograme la hectar tot datorită folosirii utilajelor moderne la recoltare, care au dat posibilitatea fermierilor să adune roadele pământului în timp util, pentru a nu fi afectate de perioada ploioasă care a compromis culturile în alte zone. La extrema opusă se află producția mică înregistrată de societățile mici, care nu au dispus de combine performante sau de utilaje moderne, din cauza faptului că nu au putut să susțină financiar achiziționarea unor asemenea echipamente. Tocmai de aceea, se pune tot mai des problema asocierii fermierilor pentru a avea acces la utilaje moderne, pentru ca atunci când vremea este potrivnică și poate compromite culturile de grâu, de exemplu, să se poată interveni urgent pentru recoltare.
În Prahova, pe de altă parte, există o fermă-model, undeva spre București (Tătărani), care a investit atât de mult în achiziționarea de utilaje moderne încât poate fi numită fără exagerare una dintre societățile agricole de rang mondial, din acest punct de vedere. Fără ca investitorul să provină din domeniul agriculturii, a apelat la specialiști și a reușit să atragă fonduri europene în mai multe rânduri, cu ajutorul cărora a pus pe picioare și a ridicat o societate agricolă care deține circa 4.000 de hectare de teren.
• Legea muntelui, o gură de oxigen pentru fermierii din 28 de localităţi prahovene
Legea muntelui, adoptată în sesiunea trecută de Parlamentul României, va aduce pentru autoritățile locale, locuitorii și fermierii din zeci de localități prahovene mai multe posibilități de a-și îmbunătăți statutul social și economic. Zona de nord a județului Prahova este cea acoperită de Legea muntelui: cinci orașe – Azuga, Bușteni, Comarnic, Sinaia și Slănic – și 23 de localități rurale: Adunați, Ariceștii Zeletin, Bertea, Brebu, Cărbunești, Cerașu, 
Cosminele, Izvoarele, Măneciu, Posești, Predeal Sărari, Provița de Jos, Provița de Sus, Salcia, Secăria, Starchiojd, Șotrile, Ștefești, Talea, Tătaru, Telega, Valea Doftanei și Bătrâni.
Deși, deocamdată, nu au apărut normele de aplicare pentru Legea muntelui, programele de investiții care vor primi finanțare sunt pentru înființarea de centre de colectare și de prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor, centre de prelucrare a cărnii, înființarea de stâne montane, de centre de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii, centre de colectare și prelucrare primară a fructelor și a fructelor de pădure, precum și pentru înființarea de centre de colectare și de prelucrare primară a plantelor medicinale.
