Violeta Stoica

Nu numai virusul pestei porcine africane se află în apropierea județului Prahova, ci și un alt criminal ascuns care a ucis deja un om, transmis prin intermediul unuia dintre cei mai “prolifici” vectori – țânțarul. Este vorba despre virusul West Nile, care a ajuns, se pare, inclusiv în județul Buzău, unde există patru suspiciuni de îmbolnăvire, pe lângă cel apărut în urmă cu două săptămâni în Capitală și alte două în Ilfov. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile are și o serie de recomandări pentru populație, prin care oamenii sunt sfătuiți cum să reducă riscul de a fi infectați cu virusul West Nile, care este extrem de agresiv în 20% dintre cazuri, putând conduce inclusiv la decesul persoanelor care sunt înțepate de țânțarii care transmit boala.
Momentan, potrivit prefectului Mădălina Lupea, în județul Prahova nu a fost semnalată apariția vreunei suspiciuni de infectare cu virusul West Nile.
Organizația Mondială a Sănătății atrăgea atenția, pe de altă parte, încă de anul trecut, că România se află în aria de răspândire a virusului West Nile, pentru că păsările migratoare sunt sursa virusului transmis mai apoi oamenilor și cailor considerați gazdele de la capăt de linie, pentru că, mai departe, virusul nu se mai transmite. Deși în privința cailor, există posibilitatea vaccinării, pentru protecția oamenilor încă nu a fost dezvoltat un vaccin contra virusului West Nile.

Ultima informare oficială făcută de reprezentanții Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile arată că opt cazuri de West Nile au apărut într-o singură săptămână la nivel național și, mai mult decât atât, un bărbat a murit după ce a contractat virusul în urma unei mușcături de țânțar.
Astfel că, de la apariția primelor cazuri în țara noastră, 23 de persoane au fost infectate cu acest virus care în anumite condiții poate fi și letal, dintre acestea 16 fiind bărbați și șapte – femei, cele mai afectate categorii de vârstă fiind cele de peste 50 de ani. 13 dintre cazuri au fost înregistrate în mediul rural și alte 10 – în mediul urban, ceea ce înseamnă că dezinsecția este la fel de prost realizată atât în zonele rurale, cât și în cele urbane.

• Ce se poate face pentru a preveni răspândirea bolii?

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile face o serie de recomandări pentru a preveni îmbolnăvirile prin boli transmise prin ţânţari. Prima recomandare vizează expunerea la mediile în care există posibilitatea ca populația de țânțari să fie densă: expunerea la înțepături de țânțar trebuie să fie evitată între apusul de soare și zorii zilei, perioade în care țânțarii au cea mai mare activitate, sau utilizarea de haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete. Specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile au făcut cunoscute și substanțele repelente care își fac efectul cel mai bine împotriva țânțarilor. Astfel, se arată că este indicată utilizarea de substanțe repelente conținând DEET (N,N-diethyl-3-methylbenzamide) pe părțile neacoperite ale corpului. O altă posibilitate la îndemână pentru a nu fi victimele mușcăturilor de țânțari este evitarea pătrunderii țânțarilor în case prin închiderea ușilor și a ferestrelor sau prin punerea de plase la uși și ferestre, precum și utilizarea de benzi impregnate cu permethrin în zonele unde nu este posibilă evitarea intrării țânțarilor în camera de dormit. Însă utilizarea de permethrin, piretroid cu caracteristici insecticide, nu este indicată pentru aplicarea pe piele, ci doar prin aplicarea pe haine (impregnarea hainelor militare, impregnarea hainelor persoanelor care lucreză noaptea pe câmp), pe plasele pentru țânțari, pereții cortului sau alte materiale.
Eliminarea apei stagnate prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, a bidoanelor și a găleților, îndepărtarea anvelopelor uzate din curți, curățarea jgheaburilor înfundate, îndepărtarea gunoiului menajer sunt alte măsuri care ar trebui luate pentru ca țânțarii să nu mai fie atrași de anumite zone din apropierea locuinței sau a gospodăriei.

• Simptomele apariţiei bolii

Potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Prahova, simptomele clinice apar la un interval de două până la 14 zile din momentul infecției, manifestările clinice fiind febră, mialgii, dureri de cap, anorexie, greață, vărsături, erupții roșiatice ușor ridicate pe piele. Vestea bună este că mai puțin de 1% dintre pacienți prezintă manifestări neurologice de meningoencefalită, prin afectarea sistemului nervos central. Boala neuroinvazivă este caracterizată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei (înțepenirea gâtului), dezorientare, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, paralizie și chiar comă. Potrivit medicilor de la DSP Prahova, mortalitatea la această categorie de pacienți este de 10%, iar factorii de risc pentru dezvoltarea manifestărilor neurologice sunt vârsta de peste 50 de ani și pacienții imunodepresivi.