Reprezentarea fotbalului prahovean în Liga de Sud – 1935/36
Constantin Dumitru – Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru. Astăzi, despre organizarea şi performanţele obţinute de districtul de fotbal Ploieşti.
Preşedinte al Ligii de Sud: Jean Lucescu. Membri care erau în comitet: Grigore Urlăţeanu, Bucur Bârsu, Nicolae Urzică, Jean Petrescu, Leon Ivanovici, ing. Dimitrie Chiru şi Mihai Radovici. Pe tot cuprinsul Ligii de Sud au activat în acel sezon un număr de 179 de grupări care au fost repartizate pe districte. Cel mai numeros a fost districtul Bucureşti cu un număr 44 de grupări, fiind urmat de districtul Ploieşti cu 23 de grupări afiliate. La 1 martie 1936 s-a pus piatra fundamentală la stadionul Municipal din Ploieşti, care s-a construit pe fosta arenă Tricolorul – pe strada Alexandru II. Tribuna acoperită a fost terminată la 12 februarie 1937. „În acest sezon în urma barajului de promovare/menţinere în Divizia B, campionatul celei de-a doua divizii a fost început de Tricolorul Călăraşi, iar după şedinţa Comitetului Federal de la 23 septembrie 1935, Biroul Federal admite, cu patru voturi contra unu, apelul grupărei Tricolorul Ploeşti şi dispune integrarea acestui club în Divizia Naţională B, în locul grupărei Tricolorul Călăraşi”. Campionatul Ligii de Sud a debutat cu un joc preliminar şi la 26 aprilie 1936 Gloria C.F.R. Galaţi învinge pe Olympia Chilia cu scorul de 5-0. La 10 mai s-a disputat primul tur în care s-au întâlnit formaţiile: Avântul Buzău – Venus Câmpina 1-0 şi CFR Radu Negru Piteşti – Oltul Tr. Măgurele 0-2. Acest din urmă joc a fost omologat cu victorie şi calificare pentru CFR Radu Negru Piteşti, echipa Oltul fiind suspendată pentru neplata taxelor federale. A doua etapă s-a disputat la 17 mai 1936 şi Gloria Bazargic a pierdut în faţa echipei Marina Constanţa (scor 3-7), Tricolorul Călăraşi a depăşit pe Tricolorul Brăila cu 5-1, Gloria CFR Galaţi a învins în prelungiri pe Avântul Buzău (scor 1-0) şi partida CFR Radu Negru Piteşti – Telefon Club Bucureşti, care s-a încheiat după prelungiri la egalitate (1-1). Acest joc a fost reprogramat la 21 mai, în cele din urmă s-a rejucat la 24 mai 1936 şi Telefon Club Bucureşti a învins cu categoricul scor de 7-0. Semifinalele competiţiei s-au desfăşurat astfel: un joc la 24 mai 1936, Marina Constanţa – Tricolor Călăraşi 4-1 şi cel de-al doilea joc s-a disputat la 1 iunie 1936 şi Telefon Club a învins pe Gloria CFR Galaţi cu 1-0. Finala campionatului Ligii de Sud s-a disputat la 15 iunie 1936 şi a opus pe terenul Venus din Bucureşti formaţiile Telefon Club şi Marina Constanţa, rezultat final 3-4 (0-3). Cele două formaţii care au disputat finala au avut următoarea componenţă: Marina: Dumitrescu; Curta, Bod, Schuster, Docmani, Nagy, Handner, Mamudi, Perim, Knianinsky, Bulea. Telefon Club: Fesci; Mantea, Negrescu, Pop, Stănescu, Schulder, Constantinescu, Beju, Jean Niculescu, Nagy. Golurile au fost marcate de: Perim, Negrescu (autogol), Bulea şi Stănescu (autogol), respectiv Beju, Jean Niculescu şi Constantinescu – pentru Telefon Club. La barajul pentru promovare în Divizia B a participat gruparea Marina Constanţa, care a fost învinsă de Braşovia Braşov. Din 1936 s-a înfiinţat campionatul naţional Divizia C şi toate cele 10 echipe participante la campionatul Ligii de Sud au fost promovate în acest eşalon nou constituit. Pentru a doua oară consecutiv o echipă din Câmpina a câştigat campionatul districtual al prahovenilor. Campioana districtului Ploieşti Venus Câmpina a utilizat în acest sezon următorul lot de jucători: Cristian; Ion Coşereanu, Mandaban, Ştefan Wişeck, Ion Gălăţeanu, Petre M. Istrate, Stelian Pascu, Ion Măia, Vasile H. Theodorescu, Victor Popa, Silviu Ştefan, Marin, Niculaie M. Mircea. Secretarul clubului Ştefan Filcea.
