Rodica Paraschiv, deputat PSD Prahova
În sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților, au fost aprobate proiecte legislative de mare importanță pentru mediul socio-economic din România, printre acestea aflându-se proiectul Codului administrativ și proiectul de lege privind perimetrele petroliere offshore. Ambele proiecte legislative au suscitat dezbateri foarte intense în cadrul Camerei Deputaților, tocmai prin prisma impactului social sau a impactului economic al acestora.
Codul administrativ, unul dintre cele două proiecte legislative adoptate de către Camera Deputaților, în sesiunea extraordinară, aduce clarificări și concizie în domeniul administrației publice, reglementând mai multe sectoare de activitate: administraţia publică centrală; prefectul, subprefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate; administraţia publică locală; exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; statutul funcţionarilor publici şi statutul juridic aplicabil personalului contractual din administraţia publică; răspunderea administrativă, precum şi capitolul serviciilor publice.
Codul administrativ adoptat de Parlamentul României înglobează într-o manieră unitară şi sistematizată legislaţia din mai multe domenii ale administraţiei publice, rezolvând practic inadvertențele existente între 21 de acte legislative și punând capăt atât suprapunerilor, dar și unor paralelisme apărute din cauza lipsei de coerență, toate acestea fiind generatoare de dificultăți de aplicare.
Spre exemplificare, în domeniul administrației publice centrale, Secretarul General al Guvernului este membru al Guvernului, urmând să fie votat de către Parlament o dată cu Guvernul, nefiind exclus ca acesta să fie chiar înalt funcționar public. Raportat la reprezentanții Guvernului în teritoriu, prefectul și subprefectul au funcții de demnitari și s-a reînființat funcția de Secretar General al Prefectului, care este înalt funcționar public. Directorii generali ai instituțiilor deconcentrate vor deveni manageri, funcție care va fi asimilată demnitarilor.
În cadrul administrației publice locale, va crește nivelul autonomiei, vor exista modificări atât în privința validării mandatelor consilierilor locali și a consilierilor județeni, care va fi realizată de către instanță, cât și în cazul aparatului administrativ propriu-zis. Astfel, administratorul public va avea mandatul maximum pe perioada mandatului primarului sau al președintelui Consiliului Județean și va fi numit sau revocat din funcție prin decizie a primarului, respectiv a președintelui Consiliului Județean. Secretarul unității administrativ teritoriale va fi în aparatul de specialitate al primarului sau, după caz, al președintelui Consiliului Județean. O altă modificare importantă este descentralizarea Serviciului înmatriculări și permise, care va trece la Consiliul Județean, cu suportul de specialiate al Ministerului Afacerilor Interne.
În privința incompatibilităților, primarii vor putea fi și persoane fizice autorizate sau pot avea asociații familiale, însă, evident, aceștia nu pot avea relații contractuale cu autoritatea publică locală.
Pe de altă parte, în privința folosirii limbii minorităților naționale în instituțiile publice locale, pragul de 20% din totalul populației nu a fost modificat, așa cum se specula înainte de aprobarea proiectului privind Codul administrativ.
Alte două componente importante ale Codului administrativ aduc clarificări, precum și noi reglementări, asupra dreptului de proprietate publică și privată a unității administrativ teritoriale și asupra funcției publice.
Codul administrativ devine astfel unul dintre obiectivele atinse ale programului de guvernare social-democrată, fiind elaborat în urma consultărilor cu toți factorii implicați în activitatea instituțională, fiind baza de plecare pentru o administrație publică eficientă și mai aproape de cetățean.
În ediţia de mâine a ziarului Prahova,
detalii despre legea privind activitatea petrolieră offshore.
