Sfântul Mucenic Iachint a fost slujitor al meselor imperiale, în timpul domniei împăratului Traian (98-117). Din cauza neparticipării sale la o jertfă adusă de împărat idolilor şi a aflării că este creştin, a fost bătut, biciuit şi aruncat în temniţă.
Ca mâncare nu i s-a dat decât carnea adusă ca jertfă idolilor. Sfântul Iachint a refuzat să se hrănească cu ea şi a murit în temniţă.
Împăratul a poruncit ca trupul Sfântului Mucenic Iachint să fie aruncat în loc pustiu ca mâncare pentru animalele sălbatice.
Moaştele Sfântului Iachint au fost luate din pustie de preotul Timotei, o rudă a mucenicului Iachint.