Fostul preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, a declarat că tutunul încălzit ar trebui taxat la fel ca tutunul convenţional, precizând că există cercetări ştiinţifice care demonstrează că este la fel de dăunător.
„Modificările legislative pe care le propune Iniţiativa „2035 – prima Generaţie fără Tutun” se referă la tutunul încălzit în sensul în care există dovezi ştiinţifice că acest tutun este dăunător, trebuie să fie, din punct de vedere al taxării, similar cu tutunul convenţional. Suntem pentru interdicţia sponsorizărilor şi promovării acestui tip de tutun ca fiind tutun sănătos când de fapt se colectează de la o lună la alta suficiente dovezi ştiinţifice că el este dăunător şi că are produşi cancerigeni. (…) Modificările au fost propuse şi vor fi în discuţie cu reprezentanţii comisiei de sănătate în Camera Deputaţilor şi a Senatului”, a spus dr. Florin Mihălţan, în cadrul dezbaterii „Ziua mondială fără Tutun” organizată în Parlament.
Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, a subliniat importanţa opririi promovării produselor de tutun. Totodată, Arafat susţine că trebuie interzis consumul ţigărilor în spaţiile publice.
„Trebuie să fim cu toţii îngrijoraţi în ceea ce priveşte consumul de tutun. (…) În ultima perioadă s-a vorbit şi de ţigările electronice şi de cele cu tutun încălzit. Se încearcă prezentarea lor ca soluţie magică în locul ţigărilor clasice pentru că sunt mai puţin nocive. (…) Au ieşit aceste produse, electronice şi cu tutun încălzit, vedem ce se întâmplă. Elevii de liceu le folosesc. Dacă nu oprim promovarea şi nu punem o regulă, o legislaţie care să trateze toate aceste produse egal şi să se impună interdicţie de fumat în spaţii publice, noi în fiecare zi pierdem un număr de tineri care devin fumători folosind ţigările electronice sau tutunul încălzit. (…) Să vedem cum se face reclama acum, e genial. E făcută să pară că este ceva frumos şi nu un pericol pentru sănătate. Dacă nu facem ceva, ei vor recruta o nouă generaţie de fumători”, a spus Raed Arafat.
Totodată, Arafat a subliniat că toate produsele de tutun sunt dăunătoare.
„Orice medic are obligaţia să spună pacienţilor şi populaţiei sănătoase că aceste produse sunt periculoase şi din persoane sănătoase poate să-i transforme în pacienţi în 5-6-10 ani.(…) Trebuie să oprim cât mai repede promovarea şi diferenţierea pozitivă între diferite metode (n.r. – produse de tutun), pentru că toate sunt periculoase şi toate cauzează boli. Niciuna dintre ele nu este sănătoasă. Nu există produse de tutun sau ţigări sănătoase., a adăugat Raed Arafat.
Totodată, medicii prezenţi la dezbatere susţin că fumatul face mai multe victime decât drogurile sau infecţia cu HIV.
„Fumatul face mai multe victime decât cocaina, heroina, accidentele auto, omuciderile, sinuciderile, infecţia HIV împreună. (…) Fumatul pasiv înseamnă totodată cancer de căi aeriene superioare (de nas, de gât, de faringe, de limbă, etc.), înseamnă apariţia şi agravarea unor boli cronice extrem de proeminente în lume şi România – astmul şi Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC). (…) Sub 5% dintre pacienţii depistaţi cu cancer pulmonar mai trăiesc cam cinci ani de la diagnostic. BPOC adăugat peste fumat creşte riscul apariţiei cancerului pulmonar de la şase până la zece ori. BPOC odată apărut nu se mai vindecă”, a spus preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Ruxandra Ulmeanu.
Ulmeanu susţine că în România, anual 42.000 de persoane mor din cauza complicaţiilor provocate de tutun.
„În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători. (…) În fiecare zi, în România, fumatul cauzează 115 de decese, iar 42.000 de oameni mor din cauza complicaţiilor provocate de tutun în fiecare an”, a adăugat Ruxandra Ulmeanu.
Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană, în România consumul de tutun se menţine relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta de peste 15 ani, aproape de media europeană (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, iar în rândul femeilor de 19%.
Conform acestui raport, procentul tinerilor fumători, respectiv cei din categoria de vârstă 15 – 24 de ani, a crescut de la 25% în 2014, la 29% în 2017.
